INTERVIU Pascal Elbé, Richard din serialul „O singură şansă”: „Am cerut să mi se taie câteva replici”

O singură şansă (titlul original: Une chance de trop) este creat de scriitorul american Harlan Coben, după romanul său omonim, produs de TF 1 în Franţa şi îi are în distribuţie pe Alexandra Lamy, Pascal Elbé, Lionel Abelanski, Charlotte des Georges, Hippolyte Girardot, Didier Flamand, Frédérique Tirmont şi alţii.

Carismaticul Pascal Elbé îi dă viaţă misteriosului Richard, complicele lui Alice în această aventură plină de suspans şi neprevăzut. Specialist în actorie şi regie, actorul a urmărit filmările cu un ochi de specialist.

– De ce ai spus „Da” rolului din „O singură şansă”?

Ştiu bine universul lui Harlan Coben şi eram curios să văd cum va fi transpus acesta pe ecran. Când am primit primele pagini de scenariu am fost captivat. Scriitura  lui Coben dă dependenţă, de la primul episod am vrut să ştiu deznodământul: semn care e mereu clar! Nu mai lucrasem niciodată cu producătorul Sydney Gallonde, nici cu regizorul François Velle, dar viziunea lor în legătură cu acest proiect şi entuziasmul lor m-au sedus. Cu Harlan, au reuşit să creeze o sinergie frumoasă, pe care am trăit-o în grup timp de 4 luni. Pentru mine, această experienţă a fost un interludiu frumos.

– Richard e un personaj foarte enigmatic. Ţie cum ţi s-a părut?

Richard vrea o a doua şansă în viaţă. A pierdut trenul relaţiei cu Alice acum câţiva ani şi, cum se întâmplă adeseori în cazul bărbaţilor, regretă un pic cam târziu asta. Când Alice e atacată şi ajunge să-şi caute fetiţa, el reapare în viaţa ei. Acest moment nefast în aparenţă se dovedeşte a fi momentul ideal. Un tip cu multe defecte, Richard vrea să repare trecutul şi e sincer şi neîndemânatic, ceea ce e interesant de jucat, ca actor. Eu cred că era mai câştigat dacă tăcea, decât spunând totul. Deci pentru a insista pe latura lui misterioasă şi pudică, am cerut să i se taie câteva replici: ceea ce e neobişnuit pentru un actor!

– Ce apreciezi cel mai mult la partenera ta de joc, Alexandra Lamy?

Alexandra joacă aşa cum respiră: cu multă umanitate şi simplitate. Asta îi dă personajului ei o sinceritate reală. Se raportează bine la toate şi e flexibilă, ceea ce o face o parteneră preţioasă. A trebuit de multe ori să ne adaptăm pe platourile de filmare, dar Alexandra nu are un buton de „Oprire”, e mereu disponibilă şi dă dovadă de o energie incredibilă.

– Cum te-a ajutat experienţa ta de scenarist şi de regizor la aceste filmări?

M-a ajutat să înţeleg anumite scene sau să văd unde se află capcanele… Am vrut să profităm de cunoştinţele tuturor pentru a realiza cea mai bună adaptare posibilă. Graţie deschiderii lui Sydney (Gallonde, producătorul – n.r.), a lui Harlan (Coben, autorul cărţii şi creatorul miniseriei – n.r.) şi a lui François (Valle, regizorul – n.r.), actorii s-au implicat extrem de mult în proiect. Toată lumea şi-a suflecat mânecile şi această aventură a fost un sport de echipă.

– De ce ai spune că miniseria aceasta dă dependenţă?

Universul lui Harlan (Coben, autorul cărţii şi creatorul miniseriei – n.r.), care a fost foarte bine transpus pe ecran. Faptul că l-am avut alături ne-a permis să nu fim niciodată pe lângă subiect. Miniseria abordează o temă universală: o mamă al cărui copil dispare. A fost foarte interesant să vorbim despre asta într-o serie franţuzească. La final, rezultatul se achită de promisiunile făcute: fanii scriitorului nu vor fi dezamăgiţi.

– Poveştile poliţiste sunt omniprezente în cariera ta, mai ales în cea regizorală. De ce te atrage atât de mult acest gen de poveste?

În Franţa, poliţistul e o instituţie veche, graţie mai ales lui Melville. Toţi suntem copiii thriller-ului poliţist. Genul ăsta îmi place pentru că arată mereu bine. Din punct de vedere regizoral, universul ăsta permite să spui o poveste de succes, o naraţiune tensionată şi o regie pretenţioasă când vine vorba despre încadrare, lumină… Admir ce a făcut regizorul de imagine al miniseriei, care a tradus cu succes misterul lui Coben.

Urmăriţi în fiecare marţi, la ora 21:00, serialul O singură şansă, numai la DIVA.