Experiment: De ce riscăm să ne pierdem prietenii?

  • 28.02.2017
  • ● Vizualizări: 896

Trăind într-o lume care se derulează rapid prin faţa ochilor noştri, ne este din ce în ce mai greu să îi ascultăm pe cei din jur, ci ne interesează mai mult să ne facem cunoscut punctul de vedere.

În cadrul unui experiment simplu, psihologul şi trainerul NLP Andra Tănăsescu a verificat dacă într-adevăr suntem mai mult activi sau pasivi când comunicăm şi a ajuns la concluzia că majoritatea persoanelor reţin foarte uşor ce tocmai au comunicat, dar le este foarte greu să mai reproducă şi ce a spus persoana din faţa lor. “Ascultarea cu adevărat a persoanelor din faţa noastră a devenit un lucru complicat, deoarece noi considerăm că acea comunicare unilaterală este suficientă ca să ne atingem obiectivele. Nici pe departe! Aşa cum noi nu ne complicăm să ne concetrăm pe ce spune cel din jur, aşa se întâmplă şi cu cealaltă persoană, dezvoltându-se un cerc vicios. Într-un final, niciunul dintre cei doi interlocutori nu s-au făcut înţeleşi, iar în timp se vor instala stări de frustrare, nervozitate, care vor escalada în certuri”, afirmă psihologul.

Ce înseamnă ASCULTAREA PASIVĂ?

Acest tip de ascultare este unul dintre cele mai întâlnite la ora actuală. Din cauză că suntem bombardaţi zilnic de o multitudine de mijloace de informare în masa – TV, radio, site-uri de ştiri, Facebook etc. - ne-am dezvoltat, fără să ne dăm seama, mecanisme de apărare, care filtrează informaţia.

“Nu toate informaţiile primite sunt de interes pentru noi şi am învăţat să fim mai selectivi, iar în timp am devenit comozi; iar prin acest lucru mă refer inclusiv la faptul că nu mai scriem cuvintele întregi şi comunicăm prin tot felul de abrevieri. În mediul online, aceste abrevieri sau alte mecanisme de filtrare sunt foarte utile şi benefice, deoarece pot transmite mai multe lucruri într-un timp mai scurt, însă în mediul real, datele problemei se schimbă radical. Este o dovadă de lipsă de respect să îi răspundem scurt unui prieten, prin “aha”, “îhî”, „mdea” sau să dăm din cap aprobator, dar mintea noastră să fie în altă parte. Interlocutorul va sesiza imediat lipsa de interes şi se va crea o prăpastie între cele două persoane, care va duce până la neînţelegeri sau certuri. De multe ori nici nu ne dăm seama că nu îi ascultăm cu adevărat pe cei din jur, a devenit pur şi simplu un reflex. Ca să testăm rapid dacă suntem ascultaţi, îi putem ruga pe interlocutori să reproducă tot ce au înţeles din comunicarea noastră, aşa cum îşi testează uneori profesorii pe elevii neatenţi din ultima bancă”.

În opinia specialistului, acest tip de comunicare pasivă apare din trei motive:

Mecanismele de apărare pe care ni le formăm de-a lungul vieţii, fiind ”forţaţi” să alegem din informaţiile pe care le primim zi de zi, doar pe cele care ne sunt cu adevărat utile.

Te aud, dar mă gândesc la problemele mele. Există şi această situaţie în care auzim ce spune celălalt, mimăm o atenţie activă când de fapt, ne gândim la propriile situaţii şi probleme, ne facem planuri pentru a doua zi şi pierdem din informaţiile pe care ni le transmite celălalt.

Te ascult dar caut să îţi dau cât mai repede un răspuns. Din grabă, dintr-o limitare de timp, mai mult sau mai puţin impusă, dintr-o ”competiţie” mentală pe care ne-o creăm singuri, există aceasta reacţie de tip informaţie-răspuns în care căutăm să oferim cât mai repede un răspuns, fără să aşteptăm să primim toate informaţiile mai întâi.

Ce trebuie să facem pentru a începe să-i ascultăm cu adevărat pe cei din jurul nostru?

Psihologul este de părere că, pentru a remedia această problemă de relaţionare, întâi de toate trebuie să conştientizăm că avem una dintre cele trei probleme de mai sus. Nu putem să schimbăm un lucru pe care nu ştim că-l facem. Odată ce am devenit conştienţi de pattern-urile pe care ni le-am format în decursul timpului, putem alege pe care vrem să le schimbăm şi pe care considerăm că ni se potrivesc personalităţii noastre şi dorim să le păstrăm în continuare. Pentru asta, este nevoie să ştim două lucruri esenţiale:

1. Dacă nu asculţi, îţi vei pierde în timp prietenii!

“Alege să fii atent şi să asculţi, cu scopul de a înţelege ceea ce persoana cealaltă vrea să îţi transmită. (în cazul în care îţi doreşti acest lucru). Gândeşte-te că, în timp, toate persoanele dragi se vor îndepărta de tine deoarece se simt neglijate. Alege în mod conştient să îi oferi atenţie celui care ţi se adresează şi ascultă-l, pune-i întrebări, caută să obţii cât mai multe informaţii şi detalii ca să îţi poţi formula o idee cât mai clară a ceea ce îţi comunică”.

2. Sesizează reacţia de a răspunde şi alege să acţionezi diferit.

“Învaţă să-ţi observi reacţiile şi vezi când apare impulsul de a da răspunsuri şi soluţii. Poţi folosi o oglindă pentru a exersa. Observă dacă se întâmplă atunci când ai suficiente informaţii sau pur şi simplu sari direct la ”concluzie”. Întreabă-te, singur de această dată, dacă ai suficiente informaţii, dacă ştii destule lucruri pentru a da un răspuns am suficiente informaţii sau dacă este ceva ce ai mai putea întreba pentru a înţelege mai bine. Odată ce ai răspunsurile la aceste întrebări, poţi decide mai uşor care este următoarea mutare pe care o poţi face pentru a continua acea discuţie. Ţine minte, o ascultare activă, prezenţa, atenţia la intenţia şi mesajul complet pe care ni le transmit ceilalţi fac diferenţa între o comunicare nereuşită şi o comunicare reuşită”.

Comentarii
ABONARE