Cele mai dorite calificări din învățământul profesional: mecanic auto, ospătar și frizer

05 06. 2014, 14:45

Din acest an, elevii din clasa a VIII-a au posibilitatea să opteze pentru învățământul profesional, înscrierea făcându-se înainte de admiterea la liceu. Selecția elevilor care optează pentru învățământul profesional se realizează de către companii, împreună cu școlile care organizează învățământ profesional. Durata pregătirii practice, prin stagii în companii, s-a dublat față de anul trecut, de la 11 la 24 săptămâni.

În urma celor două zile de înscrieri în învățământul profesional cu durata de trei ani, din perioada 26-27 mai, un număr de 26.003 elevi din clasa a VIII-a și-au depus candidatura pentru cele 29.465 de locuri disponibile la nivel național.

În situația în care numărul candidaților este mai mare decât cel al locurilor, școala și angajatorul organizează un test sau un interviu, în acest ultim caz dorindu-se să se afle dacă elevul optează pentru respectiva calificare din pasiune ori doar din interes financiar.

Regiunea cu ponderea cea mai mare a locurilor ocupate este Sud Muntenia – 2.997 candidați pe 2.912 locuri, cu un procent de ocupare de 102,92.

În regiunea Nord-Est s-au înscris 7.199 de candidați pe 7.412 locuri (procent de ocupare 97,13), în regiunea Sud-Est – 2.971 de candidați pe 3.328 de locuri (procent de ocupare 89,27), în regiunea Nord-Vest – 3.876 de candidați pe 4.505 locuri (procent de ocupare 86,04), în regiunea Centru – 5.232 de candidați pe 4.338 de locuri (procent de ocupare 82,91), în regiunea Vest – 1.620 de candidați pe 2.096 de locuri (procent de ocupare 77,29), în regiunea Sud-Vest Oltenia – 2.321 de candidați pe 3.035 de locuri (procent de ocupare 76,47).

În regiunea București-Ilfov sunt 681 de candidați pe 945 locuri, procent de ocupare fiind de 72,06.

Cele mai căutate calificări sunt cele de mecanic auto, unde s-au înscris 7.661 de candidați pe 5.107 de locuri, ospătar (chelner), vânzător în unități de alimentație – cu 2.243 de înscriși pe 1.564 de locuri, frizer-coafor- manichiurist-pedichiurist – cu 1.165 de înscriși pe 973 de locuri și bucătar – cu 1.326 de înscriși pe 826 de locuri.

La polul opus, cu cei mai puțini înscriși, se află calificările operator fabricarea și prelucrarea polimerilor (cinci înscriși pe 56 de locuri), confecționer îmbrăcăminte din piele și înlocuitori (un candidat înscris pe 28 de locuri), sculptor-intarsier (trei înscriși pe 56 de locuri), izolator (niciun înscris pe 28 de locuri) și laminorist (niciun înscris pe 14 locuri).

Pe domenii de formare profesională, cei mai mulți candidați, 11.738, au fost înscriși la mecanică, pe 10.567 de locuri. Urmează turismul și alimentația, cu 3.864 de înscriși pe 2.724 de locuri, industria textilă și pielărie, cu 1.752 de înscriși pe 2.949 locuri și industria alimentară, cu 1.180 de înscriși pe 1.194 de locuri.

 

Cea mai mare concurență din ultimii 25 de ani

În 2014, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, concurența în învățământul profesional a fost, în unele cazuri, și de peste șapte candidați pe loc. Pentru prima dată, în doar două zile, au fost înscriși peste 26.000 de candidați (față de 12.000 anul trecut) pe cele peste 29.000 de locuri, ca urmare a faptului că elevii au avut posibilitatea să se înscrie înainte de admiterea în liceu.

Până acum, elevii erau repartizați computerizat în clasa a IX-a, într-o școală unde rămâneau locuri. Acum, ei pot opta direct după clasa a VIII-a pentru o școală profesională care, de cele mai multe ori, le oferă și garanția unui loc de muncă după absolvire, pentru că școala este organizată la cererea de angajator, spun reprezentanții Ministerului Educației.

În timpul școlarizării, elevii primesc o bursă profesională de 200 de lei pe lună, de la stat. Sunt însă și angajatori care oferă în plus o bursă de stimulare, pentru cei cu rezultate bune la practică. De exemplu, un elev cu nota 8 la practică poate primi de la angajator 10 lei pe zi, unul cu nota 9 – 12 lei pe zi, iar unul cu nota 10 – 14 lei pe zi. Elevii pot însă și să piardă stimulentele, dacă lipsesc și nu își fac treaba. Elevii pot lipsi de la practică numai motivat, iar orele pierdute se recuperează.

Cele mai puternice zone pentru învățământul profesional sunt cele în care sunt implicați angajatori străini și unde absolvenții au asigurat un loc de muncă. Printre acestea se numără județele Alba, Timiș, Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Argeș, Sălaj și Brașov.

Angajatorii străini provin din Germania, Austria, Franța, iar calificarea cea mai căutată de către aceștia este industria constructoare de mașini și subansamble, dar și cele de mecanic agricol și prelucrarea lemnului.

Cea mai mare concurență de anul acesta a fost pentru Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov, unde, la mecanică – operator la mașini cu comandă numerică, au fost peste șase candidați pe loc.

Urmează, în topul concurenței, Liceul Tehnologic „Dimitrie Leonida” din Constanța (calificarea mecanic auto) și Liceul Tehnologic „Elena Caragiani” din Tecuci (tot mecanic auto), cu câte 4,6 candidați pe loc, Colegiul Tehnic „Alexandru Domșa” Alba Iulia (electromecanică – electromecanic utilaje și instalații industriale) și Colegiul Economic „Viilor” București (turism și alimentație – bucătar), cu 4,3 candidați pe loc, Liceul Tehnologic „Dacia” Pitești (mecanică – mecanic auto), cu 3,9 candidați pe loc, Colegiul Național Economic „Gheorghe Chițu” Craiova (turism și alimentație – bucătar), Liceul Tehnologic nr.1 Cluj-Napoca (turism și alimentație – bucătar), cu 3,89 candidați pe un loc, și Liceul Tehnologic de Servicii „Sf. Apostol Andrei” Ploiești (estetica și igiena corpului omenesc – frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist), cu 3,8 candidați pe loc.

 

Colaborări cu Germania și Austria

Potrivit Ministerul Educației Naționale (MEN), în vederea unei mai bune corelări cu cerințele angajatorilor și a unei mai bune articulări în structura învățământului preuniversitar, în decembrie 2013 a fost modificată Legea Educației, astfel că, începând din anul școlar 2014-2015, învățământul profesional are durata de trei ani și este organizat după finalizarea clasei a VIII-a (după ciclul gimnazial).

Pregătirea este organizată atât în școală, cât și la angajator, iar programul de pregătire este stabilit de școală împreună cu angajatorii. Astfel, în primul an, pregătirea practică realizată în atelierele școlii și la agentul economic reprezintă aproximativ 20 la sută din timpul total alocat programului. În al doilea an, aproximativ 60 la sută din timp este alocat pregătirii practice, iar în al treilea, aproximativ 72 la sută din timp. Pe parcursul celor trei ani sunt organizate stagii comasate de practică, cu o durată totală de 24 săptămâni: cinci săptămâni în primul an, nouă săptămâni în anul doi și 10 săptămâni în cel de-al treilea an.

Învățământul profesional și tehnic, prin absolvenții cu pregătire tehnică specializată, poate contribui în mod important la competitivitatea industrială a României, consideră MEN.

Implicarea agenților economici este o caracteristică majoră a învățământului profesional și tehnic (IPT), aceștia participând la următoarele activități specifice: fundamentarea planului de școlarizare și stabilirea ofertei de pregătire profesională; selecția elevilor care se înscriu în învățământul profesional; elaborarea componentei locale a curriculumului, adaptat la nevoile specifice, în parteneriat cu unitatea de învățământ, pregătirea practică a elevilor, evaluarea performanțelor acestora pe durata practicii și examenul final, în vederea certificării calificării, mai precizează MEN.

Ministerul Educației, prin agenția specializată, respectiv Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, este implicat în două inițiative majore de cooperare. Una dintre acestea este cu Germania, pe baza acordului semnat cu Academia Baden Wurtenberg, în iunie 2013, cu scopul adaptării curriculumului pentru trei calificări din domeniul mecanică. Este vorba despre un proiect-pilot care are trei componente: promovarea învățământului profesional, adaptarea curriculumului la cerințele companiilor și identificarea de calificări noi pe piața muncii, pentru a fi introduse în oferta de pregătire. A doua inițiativă este cooperarea cu ministerul austriac al Educației și Camera de Comerț din Austria, în vederea elaborării unui master plan național pentru modernizarea sistemului de învățământ profesional și tehnic din România.