Ciobanesc de Brie
Ne-am putea gândi ca Ciobanescul de Brie este originar din câmpia de Brie, dar nu exista nici un argument care sa confirme acest lucru. În schimb, se pare ca la originea denumirii se afla o legenda din Evul Mediu. Aubry de Mondidier, un nobil de la curtea regelui Carol Quintul, a fost ucis în padurea Bondy. Unicul martor al crimei a fost fidelul câine al lui Aubry. Ceva mai târziu, în timpul unei partide de vânatoare, câinele a întâlnit criminalul, un oarecare Macaire, și l-a atacat cu furie.
Surprinși și alertați de comportamentul neobișnuit al câinelui lui Aubry, regele și suita sa au început sa banuiasca motivul atacului. În consecința, regele a ordonat ca Macaire sa fie din nou pus fața în fața cu „acuzatorul” sau. Acest duel ciudat s-a derulat pe insula Notre-Dame, în inima Parisului, în anul 1371.
Pentru a se salva din colții câinelui, Macaire și-a marturisit crima și… a fost condamnat la moarte. Scena confruntarii între câine și criminal a fost imortalizata într-o pictura din castelul Montargis, iar frontonul catedralei din Montdidier a fost ornat cu o sculptura reprezentând un cap de Briard. Catedrala a fost distrusa, din pacate, în timpul primului razboi mondial. Povestea eroului patruped a fost și subiectul unei melodrame intitulate Câinele din Montargis, care s-a jucat cu succes în teatrele franceze în secolul al XIX-lea.
Toate acestea au pastrat vie amintirea acelui Chien dÂ’Aubry (în traducere, Câinele lui Aubry). De-a lungul timpului, numele s-a deformat, transformându-se în Chien de Brie și apoi, datorita utilizarii acestor câini, în Berger de Brie (Ciobanesc de Brie) sau, mai scurt, Briard. Naturalistul Buffon, veterinarii Charles Cornevin și Paul Megnin, iar mai târziu abatele Rozier menționeaza Ciobanescul de Brie și ofera descrieri complete și detaliate ale acestei rase.
În 1863, o femela numita Charmante (Ciobanesc de Brie de tip vechi) aduce rasa în atenția chinologilor, câștigând premiul de onoare al Expoziției Universale din 1863, la Paris.
În 1897, grație Clubului Francez de Câini Ciobanești, au fost puse bazele selecției științifice a rasei, ceea ce a pus capat unei evoluții mai mult sau mai puțin întâmplatoare, dar vechi de mai multe secole. Încetul cu încetul, una dintre cele doua varietați existente ale Briardului, cea cu par lânos, asemanator celui de capra, dispare și se pastreaza doar varietatea cu par uscat, care se întreține mai ușor.
Un dar aproape magic
Fara nici o îndoiala, Briardul este unul dintre cei mai frumoși câini pe care îi putem vedea, iar din punct de vedere moral el reunește o suma unica de calitați: forța, curaj, loialitate, tandrețe și docilitate. Ceea ce-l distinge de mulți dintre confrații sai este mai ales marea lui sensibilitate și darul aproape magic de a ști ce sa faca pentru a fi pe placul stapânului.
Daca este bine educat, având un stapân iubitor și calm, Briardul este un ajutor prețios și un prieten fermecator, devotat pâna la moarte. Descurcareț și ingenios, este un câine „cu inițiativa” și cu o memorie fara pereche.
Din cele mai vechi timpuri acest câine a fost folosit la paza oilor, dar, cum turmele deveneau din ce în ce mai rare sau erau pazite cu alte mijloace, Briardul a primit și alte „însarcinari”. De la paza mieilor la supravegherea copiilor nu a fost decât un pas, ușor de facut pentru aceasta rasa. Briardul poate fi folosit cu succes pentru paza sau drept câine de urma. Dresajul specific trebuie sa înceapa de la vârsta de 8 luni, aceste exerciții fiind utile și pentru a satisface nevoia de activitate a acestei rase, pentru ca Briardul nu este un câine sedentar și chiar sufera daca nu face suficienta mișcare.
Putem regasi Briardul în egala masura în categoria câinilor de ajutor în caz de avalanșe, catastrofe, sau a câinilor-ghizi pentru orbi. Se adapteaza la orice pentru ca exista în el placerea de a face bine, bucuria de a se face iubit și de a-și mulțumi stapânul. Își îndeplinește fiecare activitate dupa ce mai întâi reflecteaza asupra situației, nu în mod mecanic. Știe sa-și dozeze blândețea și forța în așa fel încât sa realizeze perfect tot ceea ce i se cere. Așadar, chiar daca Briardul nu este un câine de salon, totuși adora viața de familie și simte nevoia sa fie permanent alaturi de stapân.
Ciobanescul de Brie nu este facut sa traiasca izolat într-o cușca în fundul gradinii, el este un câine prin excelența sociabil, caruia nu-i place sa fie singur. Niște stapâni indiferenți l-ar face nefericit și nu i-ar descoperi niciodata toate calitațile. Cu cât va participa mai mult la viața voastra de fiecare zi, cu cât îi veți vorbi mai mult, cu atât îi veți dezvolta mai mult inteligența. De altfel, se spune ca Briardul este „o inima înfașurata în blana”…
De la cea mai frageda vârsta, puiul de Briard face toate eforturile necesare pentru a cunoaște bine casa în care este primit. Dotat cu o buna memorie și cu o sensibilitate înduioșatoare, atent la toate gesturile, toate zgomotele, toate mirosurile, el ajunge repede sa faca parte din familie. Are pentru fiecare membru al familiei o atitudine diferita, în funcție de personalitatea și vârsta fiecaruia.
Fața de copii, Ciobanescul de Brie dovedește o mare blândețe; el știe sa se retraga într-un colț atunci când jocul devine un pic brutal și sa faca pe mortul când este harțuit de catre cei mici. Și în relația cu adulții știe cum sa se comporte, sesizeaza momentul când poate sa solicite mângâieri, dar și pe cel în care trebuie sa ramâna la distanța. Chiar și printre oameni sunt puțini cei care au atât de mult tact! Totodata, este un câine plin de veselie și de un umor care ne dezarmeaza. Ne face sa râdem tot timpul.
Daca prea puțini dintre noi au o turma de oi pentru a pune Briardul la treaba, lui nu-i trebuie mult ca sa se faca util. Fara sa aiba nevoie de un dresaj deosebit, Ciobanescul de Brie este un excelent câine de paza și puțini sunt aceia care s-ar aventura acolo unde pazește acest ghemotoc de blana, curajos și plin de voința.
Caracteristici
Briardul contemporan este un câine rustic și sanatos, de talie mijlocie (aproximativ 65 cm), armonios și foarte elegant. Corpul sau solid, bine construit și musculos, dar nu greoi sau masiv, este acoperit cu o blana lunga și abundenta, care parca scârțâie la mângâiat.
Aspectul sau caracteristic este datorat nu numai unei clai de blana neagra, roșiatica sau gri, dar și capului sau puternic, purtat cu mândrie. Are sprâncene stufoase care îi acopera ochii, pe bot are mustați și barba, rezultând o mutrița tipica și foarte simpatica. Blana lui este ușor de întreținut: este suficient sa ne dam osteneala sa-l periem și sa-l pieptanam o data pe saptamâna, activitate care nu ia mai mult de un sfert de ora, daca se face cu regularitate. În rest, nu are nevoie de un toaletaj specific și este suficient daca este îmbaiat, cu șampon, de doua ori pe an.
Ochii sai mari de culoare închisa, plini de dragoste, siguranța și bunatate, sunt de o tandrețe infinita. Daca nu întotdeauna îi putem vedea ochii, adesea zarim, rasarind din pamatuful de blana, un vârf de limba rozalie și un nas negru și patrațos. Foarte caracteristic este, de asemenea, și mersul sau: suplu și lejer, aproape felin.
Are un apetit bun, nu este mofturos și se mulțumește cu orice tip de alimentație, cu condiția sa fie bine echilibrata.
Câinii de Brie, chiar și cei care nu sunt mari campioni de frumusețe, sunt, întotdeauna, niște însoțitori prețioși, alaturi de care nu vom cunoaște plictiseala.