Cum au apărut dansurile sociale?

Dar dansurile sociale sunt cu totul altceva. Sunt practicate doar din pură plăcere. Surprinzător, acest stil de dans are o istorie lungă. De fapt, grecii antici erau foarte pasionați de dans ca o distracție socială. Aristotel de exemplu credea că manierele se reflectă în felul cum dansezi. Cicero care era de fapt un orator excelent, a avut de spus despre dans: „Niciun om nu dansează când este nebăut, decât dacă nu cumva este nebun, nici în singurătate sau la o petrecere sobră, dansul este cel din urmă companion al petrecerilor prelungite, a ocaziilor cu fast și de rafinament.”

La greci se dansa la toate bancheturile și festivități. Dansul era o parte atât de mare în viață grecilor antici încât și Socrates și Platon au aprobat-o. Dansul, ca artă social, era cunoscut în Egipt de mai bine de 4.000 de ani. În India, de asemenea, dansul a există sub formă de divertisment încă de la începuturi, deși multe dansuri aveau semnificații religioase.

O altă țara în care dansul social era practicat este Spania, deși multe din mișcările de dans se poate să fi avut origini arabe. Țara în care dânsul social s-a dezvoltat așa cum îl știm este Franța. Deși multe din tipurile de dans sunt originare din alte țări, ele au fost perfecționate de către francezi. Chaterine de Medici a fost prima responsabilă pentru asta, ea iubea dansul, iar gusturile ei în ale dansului s-au răspândit de la curtea roială la case particulare.

La Versailles, sub comanda lui Ludovic al XIV-lea, dansurile sociale au prins culmi înalte. Balete magnifice erau organizate și cei mai buni compozitori ai acelor timpuri erau invitați pentru a crea muzică ca lumea să danseze la curtea regală.