Da Vinci Learning, şcoala de acasă

De: Mioara Tronaru / 01.02.2013, 15:16
Da Vinci Learning, şcoala de acasă
Pentru multe dintre întrebările tale, Da Vinci Learning are răspunsurile. Pentru luna februarie, canalul dedicat copiilor aduce multe seriale educative.

Călători prin timp – Şcoala

Sâmbătă, 2 februarie, ora 11.00

Alex are o mare nedumerire. Cum, unde şi de ce a luat naştere şcoala? Un bun motiv pentru Jen şi Sam să-l invite pe Alex într-o călătorie ce-i  va arăta modul în care s-a născut şi evoluat conceptul de şcoală.

Una dintre opriri va fi în Grecia, la 1.300 de la construirea marilor piramide din Egipt, la Lyceum, faimoasa şcoală a lui Aristotel. La şcoală mergeau pe atunci numai băieţii, fetele munceau acasă. În timp ce fetele învăţau să deretice şi să conducă o casă, băieţilor li se predau poezia, literatura şi muzica. Spartanii în schimb puneau accentul pe o educaţie mult mai dură, iar băieţii trebuiau să devină în primul rând războinici destoinici.

Evul Mediu a început la 600 de ani după Grecia antică şi s-a terminat odată cu începutul Renaşterii. Era o vreme în care Biserica controla totul, în special şcoala. Spre deosebire de Antichitate, foarte puţini oameni mergeau la şcoală iar cei acre ştiau să citească erau, în general, reprezentanţii clerului.  Situaţia avea să se schimbe odată cu invenţia tiparului. Cărţile au devenit accesibile şi tot mai mulţi oameni au început să citească. Educaţia a devenit din ce în ce mai importantă iar tot mai mulţi copii au început să frecventeze şcolile.

În America de Nord a secolului XIX, cea mai mare problemă a şcolilor era accesul la ele. Mulţi copii din SUA trăiau în ferme îndepărtate şi trebuiau să parcurgă mulţi kilometri pentru a putea învăţa. Şcoala avea în general o singură clasă în care acelaşi profesor preda concomitent tuturor elevilor. Profesorul trebuia să se ocupe şi de clădirea şcolii, să se asigure că e destul lemn sau cărbune pentru foc.

 

Ştiinţa în atenţie – Edwin Powell Hubble

Duminică, 3 februarie, ora 13.30.

Cu mii de ani în urmă, oamenii se uitau la stele, întrebându-se ce este acolo. Azi, telescoapele scrutează miliarde de kilometri în spaţiu, observând evenimente mult anterioare naşterii sistemului nostru solar şi căutând răspunsuri la întrebări fundamentale. Care este originea Universului şi ce vârstă are? Da Vinci Learning explică modul în care telescopul Hubble îi ajută pe astronomi să dezlege misterele Universului şi de ce acest instrument este asemenea unei maşini a timpului care, cu cât pătrunde mai adânc în spaţiu, cu atât se întoarce mai mult în timp.

 

E posibil – Efectul de seră

Sâmbătă, 9 februarie, ora 14.00.

De câţiva ani încoace, se vorbeşte tot mai des de încălzirea climei. Principala cauză e efectul de seră sau gazele cu efect de seră emise în cursul activităţilor umane. Efectul de seră e un fenomen natural. Datorită lui, temperatura medie la suprafaţa Pământului e de 15 C. Noi trăim în cald, în sânul atmosferei, ca planetele într-o seră. Fără efectul de seră, planeta ar fi un deşert îngheţat. În această ediţie a magazinului ştiinţific „E posibil!”, Da Vinci Learning explică cauzele şi urmările efectului de seră dar şi de ce oamenii de ştiinţă au pus atmosfera sub supraveghere.

 

Culori – Albastru

Duminică, 10 februarie, ora 13.30.

Credem în albastru când ne uităm la cer. Aerul e transparent dar, când intră în contact cu lumina soarelui, devine albastru. Credem în albastru şi când privim marea. E culoarea adâncimii. Cu cât nuanţa e mai deschisă, cu atât pare mai departe. Albastrul cerului sugerează infinitul. E atâta apă pe Pământ, încât acesta se mai numeşte Planeta Albastră. Există Marea Neagră, Marea Roşie şi Marea Galbenă, dar toate sunt adâncuri albastre. Albastrul face parte din viaţa cotidiană. Îl găsim în produsele de igienă personală şi, când e asociat cu albul, sugerează curăţenia perfectă. Albastrul semnifică siguranţa şi încredere. Semnele ce indică drumul cel mai sigur sunt albastre, iar la bursă, cele mai sigure acţiuni se numesc „blue chips”-  jetoane albastre. Serialul Da Vinci Learning „Culori”explică înţelesurile şi valenţe diferitelor culori.

 

Istoria explorărilor – Primii navigatori

Sâmbătă, 16 februarie, ora 16.00.

De ce a avut şi are nevoie omul de aventuri şi explorări? Răspunsul e curiozitatea. Fără ea, lumea ar sta pe loc, nu ar mai exista invenţii, descoperiri, progres şi … noi întrebări. Poate că nimic nu simbolizează mai bine curiozitatea decât corăbiile, cele care au împins lumea cunoscută tot mai departe, deschizând calea spre noi şi noi descoperiri. Primele imagini ale corăbiilor datează din anul 6000 î.Hr. iar în  Egipt, cea mai veche reprezentare a unei corăbii cu pânze datează din anul 3500 î.Hr.. În acest episod al serialului animat „Istoria explorărilor”, Da Vinci Learning explică cine au fost  primii navigatori şi încotro i-a purtat setea de cunoaştere.

 

Ce şi cum – Alimentaţia şi sănătatea

Duminică, 17 februarie, ora 17.30.

Mâncarea ne face fericiţi când are gust bun. E distractiv să mănânci împreună cu prietenii şi cu rudele. Mâncarea e esenţială pentru supravieţuire. Ea îi dă corpului nostru energia de care are nevoie. Dar mulţi oameni mănâncă hrană nesănătoasă, cum ar fi semipreparatele, spre exemplu. În afară de asta, mulţi mănâncă prea des şi fac prea puţină mişcare. Prea mult, prea des, prea nesănătos. Da Vinci Learning explică ce este hrana sănătoasă.

 

Expresul exploratorilor

Sâmbătă, 23 februarie, ora 18.30.

Cum se poate înmuia un ghemotoc de hârtie în apă fără să se ude? Cum puteţi construi o fântână arteziană din două pahare, lavete şi paie? De ce transpirăm? Cum puteţi face dintr-o simplă aţă o chitară bas sau o harpă? Cât de inteligentă este o caracatiţă? Poftiţi în „Expresul Exploratorilor” şi redescoperiţi lumea în detalii. Da Vinci Learning vă oferă experimente explozive şi răspunsuri clare.

 

Zece minute de ştiinţă – Cutremurele

Duminică, 24 februarie, ora 18.45.

Un cutremur e transmiterea pe o rază foarte mare a vibraţiilor care vin din adâncul Pământului. Ca şi sunetul, şi cutremurele sunt un tip de unde. Pentru a înregistra şi studia cutremurele, omul a inventat seismograful. Mişcarea seismică e înregistrată continuu pe o hârtie, care trece printr-un mecanism asemănător unui ceas. Seismograful foloseşte un pendul pentru a înregistra mişcările. În acest episod al serialului educativ „Zece minute de ştiinţă”, Da Vinci Learning explică ce sunt şi cum se propagă cutremurele.