“The sun is also a star/ Şi Soarele e o Stea” - costumele, muzica şi New York-ul, ingredientele care fac posibilă iubirea

  • 11.06.2019
  • ● Vizualizări: 287

Filmul “The Sun Is Also a Star/ Şi Soarele e o Stea”, o poveste de dragoste modernă şi autentică, a fost vizionat în avanpremieră la Cinema City Cotroceni de către peste 100 de generatori de conţinut ai momentului, printre care Mimi, Cristina Almăşan, Valentin Luca, Maria Zvinca, Irina Deaconescu, Denisa Dinu, Larisa Iordache, Alex Ghiduş, Diana Bulimar, Andrei Grigorie, Ioana Vişănescu, Denisa Ştefănescu, Renata Bota, Christian Balazs, Andrei Leonte, Sabina Cornovac, Camelia Bălţoi, Teodora Anastasescu.

Producţia pleacă de la premisa că iubirea te ajută să capeţi voce, să te cunoşti mai bine şi să vezi lucrurile din viaţă cu mai multă claritate, air toate acestea sunt atent puse în scenă în locuri populare din New York, prin ţinute special gândite să susţină povestea şi prin muzică.

Cel mai nou film de la Warner Bros. Picture şi Metro Goldwyn Mayer Pictures  îi are în prim-plan pe Daniel Bae, un romantic incurabil şi Natasha Kingsley, o pragmatică nevoită să renunţe la visul american, care riscă să fie deportată în ţara natală. În rolurile principale îi găsiţi pe Yara Shahidi (Natasha) şi Charles Melton (Daniel). Regia e semnată de Ry Russo-Young, iar povestea este inspirată din best seller-ul internaţional “Şi Soarele e o Stea” de Nicola Yoon, o carte multipremiată şi votată drept cel mai bun roman al anului 2016.

Iubesc New York-ul

Una dintre cele mai populate şi populare metropole din lume, New York-ul e clar oraşul unde orice e posibil. Regizoarea Ry Russo-Young şi directoarea de imagine Autumn Durald Arkapaw, alături de designerul de producţie, Wynn Thomas, au căutat să transmită autenticitatea oraşului şi să redea acele bijuterii ascunse, care fac din el un loc de neuitat.

Una dintre cele mai cunoscute locaţii a fost Gara Centrală din New York (Grand Central Terminal). “A însemnat enorm pentru noi să putem filma în acest spaţiu iconic, efectiv am simţit că trebuie să îi fac dreptate. Am folosit fotografii istorice cu gara în anii ’20, până să fie înconjurată de zgârie-nori şi am readus soarele înapoi cu ajutorul luminii. Filmul are numele «Şi soarele e o stea» tocmai pentru că locaţiile şi actorii au meritat să strălucească”, spune Durald Arkapaw.

Alte locuri familiare din oraş includ Planetariul Hayden, Terminalul 4 de la aeroportul JFK şi telefericul panoramic Roosevelt, care face legătura între Manhattan şi insula Roosevelt. Cum povestea are multe scene urbane, echipa de filmare s-a plimbat mult prin oraş, mai ales prin Manhattan, dar şi prin Queens şi Brooklyn.

“Să filmăm într-un oraş ca New York-ul a fost o experienţă uimitoare, mai ales pentru că la orice colţ de stradă găseşti câte o poveste, iar filmul reflectă zone din oraş inaccesibile publicului în mod normal. Pentru mine ca localnică a fost senzaţional să arăt oraşul prin ochii acestori tineri”, spune regizoarea Ry Russo-Young.

Deus Ex Machina

La primele secvenţe cu Daniel, îl vedem începându-şi ziua cu un gând inspirat notat în carneţel: Deus Ex Machina (expresie din latină care înseamnă o apariţie surprinzătoare şi neaşteptată care poate schimba status quo-ul). Apoi o vede pe Natasha la gara centrală din New York şi e uimit nu numai de frumuseţea ei, ci şi de inscripţia de pe jacheta pe care o poartă – Deus Ex Machina.

Designerul de costume Deirdra Elizabeth Govan ştia că trebuie să creeze ţinute care să scoată în evidenţă câte o piesă cheie, dar fără a fi prea ostentative. “Povestea include şi momente din trecut şi chiar momente viitoare, plus momente de visare şi toate arată diferit. Aşa că am stabilit două look-uri de bază pentru protagonişti care să ne dea o idee despre cum sunt cei doi în acest moment al poveştii”, explică designerul de costume.

Muzica specială

Într-una dintre secvenţele de început o vedem pe Natasha grăbindu-se, cu căştile pe urechi. Nu ştim ce muzică ascultă, dar e clar că nu aude zgomotele străzii şi că e cât pe-aci să fie lovită de o maşină. Noroc că Daniel o prinde la timp. Mai târziu, când cei doi se cunosc puţin, Daniel o duce la karaoke şi îi cântă o piesă numită “Crimson and clover”, compusă de tânărul islandez Herdis Stefansdottir.

“Filmul e spus în limbajul tineresc, romantic şi metropolitan al celor doi protagonişti. Iar muzica pe care am ales-o pentru film reflectă experienţa lor”, spune regizoarea Ry Russo-Young.

Realizatorii filmului speră ca temele explorate în producţie să inspire tinerii şi să îi facă să se întrebe cum arată dragostea pentru ei.

“În povestea noastră, faptul că cei doi se îndrăgostesc îi ajută să îşi descopere adevăratul eu şi să se cunoască mai bine. Filmul este despre felul în care doi tineri îşi găsesc vocea, iar iubirea pare să fie acel element care îi ajută să facă asta şi să se facă auziţi. În mijlocul zgomotelor şi haosului marelui oraş, al birocraţiei şi într-o lume care merge la o viteză ameţitoare, orice am face, atunci când ne îndrăgostim câştigăm o anumită claritate asupra lucrurilor”, mai spune regizoarea.

SINOPSIS:

Natasha crede în ştiinţă şi fapte. Nu în soartă, nu în destin sau vise devenite realitate. Nu e genul de fată care întâlneşte un tip drăguţ pe o stradă aglomerată a New York-ului şi se îndrăgosteşte. Nu când familia ei este la 12 ore distanţă de deportare.

Daniel a fost mereu un fiu bun. Genul de elev care se ridică la nivelul aşteptărilor părinţilor. N-a fost niciodată un poet. Sau un visător. Dar când o vede pe Natasha, totul se schimbă. Ceva la ea îl face să creadă că viaţa le rezervă ceva amândurora. Fiecare moment anterior i-a adus faţă în faţă. Viitorul o poate lua într-un milion de direcţii. Care va fi aceea?

Comentarii
ABONARE

Abonează-te la newsletter ca să primești cele mai noi informații