Ilknur Pintilie – Ea ne aduce ştiri de pe malul mării

26 05. 2008, 00:00

Ilknur Pintilie a intrat în presă în 1999, la doar 19 ani. Prima oară, s-a angajat la televiziunea Ministerului transporturilor, MTC. Ulterior, a fost corespondent la alte două posturi TV, dar a cochetat şi cu presa scrisă şi cu radioul. În 2005, a ajuns în echipa Ştirilor PRO TV Constanţa. Stîngăciile începutului au fost şi pentru ea inerente. “Cînd lucram la radio, am intrat în direct cu ştirile. La final, nu ştiu pe ce butoane am apăsat şi, timp de zece minute, s-a auzit pe post o discuţie între mine şi alte două fete. Vorbeam despre un accident provocat de una dintre noi şi puneam la cale o strategie prin care tatăl autoarei să nu afle despre accident. Aflase însă deja chiar de pe post… Fiecare etapă din viaţa mea profesională a avut farmecul ei. Totul a început ca o joacă şi, brusc, mi-am dat seama că nu e chiar aşa. De la început m-am bucurat de sprijin. Mă refer la oamenii cu care am lucrat şi de la care am învăţat extraordinar de mult. Erau vremuri frumoase!”, îşi aminteşte ea. Ilknur este născută în Constanţa şi îşi adoră oraşul. Însă de cînd este corespondent la Ştirile PRO TV, a avut parte pe teren şi de întîmplări nefericite.

La telefon cu ucigaşul
Îşi aminteşte în primul rînd de o poveste cutremurătoare petrecută acum doi ani într-o localitate din judeţul Constanţa, la Plopeni. O fetiţă de numai 5 ani a dispărut de acasă şi a fost căutată de autorităţi timp de cîteva luni. Anchetatorii au mers pe mai multe ipoteze: crimă, răpire. “Eram aproape toată ziua la Plopeni, făceam materiale despre acest caz. Mă împrietenisem cu sătenii care îmi dădeau informaţii, mă ajutau să îmi realizez materialele. Printre aceştia, un vecin al familiei fetiţei. Un tînăr foarte prietenos şi la locul lui, care mă suna mereu. Îmi oferea informaţii despre posibilii răpitori, zone în care ar fi putut să fie fetiţa, piste false. Vorbeam în fiecare zi cu acest tînăr şi chiar mă oferisem să îl ajut, să îi găsesc ceva de lucru în oraş pentru că era amărît. În cele din urmă, ancheta­torii au descoperit cadavrul fetiţei în curtea casei lui. O îngropase şi deasupra construise o baracă. Unul dintre cîinii special antrenaţi pentru astfel de cazuri nu părăsea curtea casei, iar anchetatorilor li s-a părut suspect. Atunci, am revăzut momentele în care fie m-am aflat doar eu cu el pe cine ştie ce cîmpuri din zonă, fie eu şi Mirela Mitroi, operatorul cu care filmam”. Un alt eveniment tragic pe care l-a văzut a fost accidentul petrecut anul trecut în Mamaia, cînd patru tineri au fost arşi de vii după ce maşina lor a intrat într-un copac de pe marginea şoselei, s-a răsturnat de cîteva ori şi apoi a explodat. “Am văzut atunci atîta suferinţă în ochii părinţilor, a rudelor, a prietenilor! Sufăr îngrozitor atunci cînd am de-a face cu situaţii tragice în care sînt implicaţi copii sau animale. Mă concentrez foarte mult şi mă implic emoţional în munca mea. Acest lucru mă doboară uneori. Dar, pentru că sînt corespondent într-o zonă turistică, am norocul să fac şi materiale vesele care mă remontează”.

“Iubesc şi urăsc marea în aceeaşi măsură”
Nu doar acestea o remontează, ci şi faptul că vede marea în fiecare zi. “Am văzut marea şi furioasă şi calmă. O iubesc şi în egală măsură o urăsc pentru că nu e vară în care să nu îşi fi cerut tributul – mă refer la cazurile tot mai dese de înec. Dar atunci cînd mă plimb cu soţul meu şi căţeluşa noastră pe malul mării realizez că e un loc minunat. După o zi stresantă de lucru, cel mai bun remediu este o discuţie cu soţul meu”. Ce înseam­nă o zi stresantă? Programul ei nu e nici pe departe lejer. Se trezeşte la 6 dimineaţa în cazul în care trebuie să apară în direct la Ştirile PRO TV de dimineaţă. Dacă nu, ajunge la redacţie la ora 09.30 şi intră imediat în pîine: ştiri, ştiri, ştiri toată ziua. Nu lipseşte din jurnalul de la ora 13.00 şi, mai ales, de la cel de ora 17.00. Firesc, nu ratează nici ştirile din prime time, cînd ne trans­mite şi bune şi rele, dar întot­deauna din judeţul Constanţa.