„Ţin minte că îmi intrase bine de tot în cap că e Ziua Copilului. Aşa că părinţii trebuiau musai să mă scoată la joacă. Mergeam în Orăşelul Copiilor şi mă dădeam în toate maşinuţele alea ruginite (nu ca acum ar arăta mai bine). Şi mai ţin minte că exista o casă de comenzi la care tata mergea şi făcea o aprovizionare rapidă: primeam bomboane cubaneze cu gust de ananas, ciocolată, conserve de ananas, pepsi. Era ceva spectaculos!”, spune Răzvan Fodor.
„Fiica mea, Diana, e prea mică pentru a înţelege deocamdată cum e cu ziua copilului. Probabil vom ieşi la plimbare în parc toţi trei şi va primi, cum de altfel se întâmplă în fiecare săptămână şi nu neapărat că e ziua copiilor, o jucărie nouă”, mărturiseşte tăticul Răzvan Fodor.