Scandalul imnului național
„Deșteapta-te, romane!” Pricina scandalului e deja cunoscuta și a facut deja obiectul unei dezbateri în presa: de ziua naționala, Pro TV a difuzat imnul național „remixat” în șapte variante: manele, muzica lautareasca, simfonica, populara, rock, pop-dance și hip-hop.
O parte a publicului se pare ca n-a fost prea îngaduitor cu o asemenea licența, ceea ce a declanșat indignari, scrisori vehemente, acuzații de denigrare a unui simbol etc. Și totuși… Pe 1 Decembrie, cu toate indignarile, Pro TV a avut, pe segmentul de public urban, cu varste între 18 și 49 de ani, o cota de piața de 27,1%, mai mult decat dublu fața de urmatorul clasat, Antena 1, cu 13,2%. Cu alte cuvinte, Pro TV cu imnul manelist / hip-hop / lautaresc cu tot a avut de doua ori mai mulți telespectatori decat principalul concurent.
Evident, CNA, ca singura autoritate publica responsabila de domeniul audio-vizualului, nu putea ramane indiferent. La ședința Consiliului de pe 6 decembrie, disputa din jurul imnului difuzat de Pro TV a produs un scandal de toata frumusețea, care i-a împarțit pe membrii Consiliului în doua tabere: pe de o parte, Gabriela Stoica, Dan Grigore, Șerban Pretor și Ralu Filip, care au susținut sancționarea Pro TV cu o somație, iar de cealalta, cum s-ar spune, „partida liberala”: Cristina Trepcea, Attila Gasparik, Radu Teodorel și (o mare surpriza!) Emanuel Valeriu și Grigore Zanc.
Desigur, în centrul disputei se afla mai ales varianta manelista a imnului. Pentru un observator din afara, a fost ca un test cu turnesol care a pus în evidența, daca mai era nevoie, cat de gaunos (și de naționalist!) poate fi uneori patriotismul romanilor; merita amintite reacțiile lui Dan Grigore, cel mai vehement în atacurile la adresa inițiativei Pro TV, care a facut apel la „sacralitatea” simbolurilor naționale.
A fost suficient ca Grigore Zanc sa faca o observație de domeniul evidenței („fondul nu este deformat”, pentru ca, la urma urmei, imnul a fost cantat fara ca vreun interpret sa se abata de la text și, în cel mai rau caz, cu „înflorituri”), pentru ca spiritele sa se încinga la roșu. Dan Grigore explodeaza: „Dar dumneata de cand te pricepi la toate? (…) Sunteți de o incultura monumentala!” Zanc, fost profesor de filozofie la Cluj (și ministru al Culturii într-un guvern PSD), a replicat imediat: „De cand te pricepi dumneata la filozofie și literatura?” Imediat dupa, parasesc sala Radu Teodorel, Zanc, Cristina Trepcea, Emanuel Valeriu și Attila Gasparik. Fara cvorum, Ralu Filip cere o pauza.
Ședința se reia. Precaut, Ralu Filip ține sa precizeze ca „nu e vorba de ce ne place și ce nu ne place”. Problema, dupa el, e ca, în contextul respectiv (manelele), „imnul național devine altceva. Cred ca imnul a cazut în derizoriu din acest punct de vedere.” Dupa care… amintește de interpretarea imnului național al SUA de la festivalul de la Woddstock, din august 1969, a lui Jimi Hendrix! „Dar era solemn!”, spune Filip. Da, poate, dar și de nerecunoscut: instrumental, cu feedback-uri, distorsiuni și rafale de mitraliera imitate cu chitara – razboiul din Vietnam fiind atunci în toi…
În fine, Filip propune o somație pentru Pro TV, în baza unor articole din Legea audiovizualului referitoare la informarea obiectiva a publicului și protejarea culturii și a limbii romane. Radu Teodorel cere o justificare din partea Direcției Juridice; simte apropierea unui proces”. Nu pare convins de argumentul lui Filip.
De cealalta parte, Attila Gasparik, mult mai sensibil, ca etnic maghiar, la genul de derapaje pe care astfel de subiecte îl pot produce, are o poziție de bun simț: „Mai mare kitsch decat Marcel Pavel cantand imnul nu exista. Dar nu cred ca o autoritate ar trebui sa stabileasca ce stil merge și ce nu.
Aceste reacții vin împotriva țiganilor, împotriva romilor. Dupa mine, este presiunea strazii, de care nu ar trebui sa ne lasam intimidați.” Îl secondeaza Cristina Trepcea, cu o concluzie seaca: „Parerea mea e ca noi nu trebuie sa facem nimic.”
Afla mai multe despre scandalul imnului național numai în