Ştirile PRO TV – Pe urmele aurului verde

De: Cătălina Matei / 14.04.2008, 00:00
Ştirile PRO TV – Pe urmele aurului verde
Pădurile cu care ne mîndrim în manualele şcolare au ajuns peisaje triste ale defrişărilor masive care au consecinţe grave asupra mediului. Ştirile PRO TV îşi propun să ne arate prezentul şi viitorul ecologic al României, pornind o campanie împotriva tăierilor de pădure. Alex Dima şi operatorii Zsolt Vago şi Mihai Dina au pornit pe urmele hoţilor de aur verde.

Munţii noştri aur poartă… aşa am învăţat la şcoală. În realitate, situaţia e alta. În pădurile din România se fură ca-n codru, la propriu. Sute de hectare dispar în fiecare an şi prea puţine se reîmpăduresc. Aşa că sîntem pe ultimul loc în Europa în ce priveşte reîmpădurirea, dar pe primul la tăiat. Ştirile PRO TV au demarat o campanie împotriva masacrării pădurilor şi prezintă materiale de investigaţie care sînt la limita SF-ului, dar cît se poate de reale. Alex Dima a mers pe urmele hoţilor şi a descoperit cît de bine s-a înfipt mafia lemnului la noi în ţară. La Bilbor, în judeţul Harghita, i-a prins pe hoţi… în direct, la furat. ”Am primit informaţia că acolo se fură de la nişte oameni care aş putea spune că formează o reţea în întreaga ţară, oameni care ştiu ce se întîmplă cu tăierile ilegale de pădure, dar care nu pot face această afirmaţie în public pentru că se tem pentru viaţa lor. Ne-am propus să mergem într-acolo şi, spre surprinderea mea, joi am fost sunat de omul de legătură din Bilbor care mi-a spus că acolo deja se ştie că vine PRO TV-ul. Noi am plecat duminică către Harghita. Luni şi marţi, controlul de la Inspectoratul teritorial silvic a fost acolo. S-au dat nişte amenzi, însă nu s-au luat măsuri semnificative. Miercuri dimineaţa, am apărut cînd nimeni nu se aştepta. Ne-am oprit într-o pădure chiar lîngă sat, unde ştiam că se taie. Am înaintat cu greu din cauza zăpezii care căzuse peste noapte. Erau deja urme de tractoare care scoseseră lemne din pădure. Împreună cu operatorul Zsolt Vago, am mers spre locul din care se auzeau drujbele şi tractoarele, în timp ce şoferul a rămas la maşină cu o staţie walkie-talkie şi ştia ce să spună în cazul în care eu îl contactam. Nu ştiam exact cîţi oameni sînt, iar noi eram doar cu microfonul şi camera de filmat. Sincer, eram cam speriaţi. I-am surprins pe hoţi, trei bărbaţi, exact cînd încărcau lemnele. În acelaşi timp, am luat staţia şi i-am spus şoferului , iar el mi-a răspuns . Hoţii au recu­noscut că lemnele pe care le-au tăiat nu sînt marcate. Mi-au dat chiar şi numele patronului pentru care tăiau lemnele. Am plecat de acolo, am mers la primărie, unde n-am mai găsit pe nimeni. Erau cu toţii plecaţi la o şedinţă la Topliţa. Cînd am ieşit din primărie, am dat peste echipajul de poliţie care demara în grabă într-o misiune. I-am oprit, ne-am recomandat şi i-am întrebat ce părere au despre felul în care se taie ilegal copacii la doar cîţiva paşi de ei. Mi-au replicat că la ei nu se fură, iar cînd le-am arătat pozele cu hoţii din pădure au zis că mai întîi trebuie să-şi sune şeful, să raporteze… Pînă au primit răspuns, ne-au luat cu binişorul şi ne-au invitat la o cafea… Şeful a sunat şi au fost de acord să începem controlul. Dar cînd am ajuns la poarta gateristului, poliţistul ne-a zis că acelaşi şef a sunat a doua oară şi i-a ordonat să nu se implice. Şi au plecat”, povesteşte Alex.

Lanţul cîştigurilor şi al slăbiciunilor!
Reporterul PRO TV ne-a explicat care este ruta obişnuită a profitului obţinut în urma tăierilor ilegale: ”Mafia lemnului din România este formată dintr-un lanţ al cîştigurilor. Cîştigă cel care are pădurea, cel care taie, apoi cel care transportă lemnul din pădure pînă la maşină sau căruţă, urmează cel cu tirul, pe urmă cel care are gaterul unde este prelucrat şi muncitorul de acolo. Apoi, din gater, lemnul este transportat din nou, prin urmare cîştigă noul transportator; pe traseu, există alte persoane care cîştigă şi care ar trebui să controleze: poliţistul care ia şpagă şi inspectorul de la Direcţia Silvică. Şi mai cîştigă şi cel de la depozit care-l vinde, şi poate şi cumpărătorul care îl ia la un preţ mai ieftin. Sînt cel puţin 10 oameni care cîştigă dintr-un lemn”. Cel mai grav este că acest lanţ rulează cu ”binecuvîntarea” autorităţilor. Şi că s-a ajuns pînă într-acolo încît sînt trimişi copii la furat. Copiii care ajung în această afacere o fac ori pentru că părinţii lor au ajuns la puşcărie, ori sînt plecaţi din ţară. Sau ştiu foarte bine că, o dată prinşi, nu pot fi închişi. Vom difuza la Ştirile PRO TV o po­veste incredibilă din Bistriţa, unde am găsit un puşti care e patron. Adică are drujbă, cal şi căruţă. Şi se duce pe stradă şi îşi angajează oamenii care îi taie lemnele. La un moment dat, re­porterul le spune acestor copii: , iar replica lor a fost . Cam asta e logica lor”.

Semnalul de alarmă ”Sper din tot sufletul ca această campanie să aibă efecte. E un semnal de alarmă pe care noi îl aducem în atenţia opiniei pu­blice, dar mai ales în atenţia auto­rităţilor. O dată ce le pre­zentăm materiale cu hoţii în flagrant, nu mai pot spune că nu se fură. Şi trebuie să ia măsuri. Iar telespectatorii Ştirilor PRO TV ne pot semnala cazuri de genul acesta, pentru că inundaţiile, alunecările de teren şi canicula vor lua amploare dacă nu facem nimic”, semnalează Alex.

De ce e importantă pădurea?

  • În zilele călduroase, un hectar de pădure elimină 180-200 m3 de oxigen şi consumă 220-280 m3 CO2
  • Un arbore de fag, de 25 m înălţime şi 15 m diametru al coroanei, produce în 60 de minute 1,7 m3 de oxigen, echivalentul necesarului de oxigen al unui om pentru trei zile
  • Vegetaţia forestieră reţine cantităţi importante de pulberi, pînă la 580-600 kg/an/ha
  • O ţară devine cu atît mai săracă în apă cu cît defrişează mai multe păduri
  • 1 metru pătrat de muşchi verde reţine 5 litri de apă în sol

Cît se taie în România…

  • Tăieri la ras: Harghita, Covasna, Bacău, Neamţ, Suceava, Mureş, Bistriţa, Alba, Maramureş, Argeş
  • Suprafaţa împădurită a României se situează sub media UE de 30% şi sub limita ecologică necesară
  • În mai puţin de un secol, s-a tăiat jumătate din pădurea ţării
  • Pînă la sfîrşitul secolului al XIX-lea, pădurile acopereau 80% din întreg teritoriul României
  • În 1948, România mai avea 28% din pădure
  • Se estimează că în ultimii 19 ani suprafaţa împădurită a scăzut cu 6%