TIMPUL așterne uitarea peste LACRIMI
Sa-ți crești singura un copil din flori, astazi, într-un oraș, e semn de emancipare. Același lucru însa, cu patruzeci de ani în urma, și mai ales la sat, era un motiv sa „intri în gura lumii”.
Fetele sarace n-aveau șanse sa se marite Ioana e o femeie simpla, dintr-un sat de munte, de pe langa Hunedoara. În tinerețe, era o femeie foarte frumoasa și harnica, dar nu avea zestre. Faptul ca era frumoasa i-a atras simpatia tinerilor, dar cand venea vorba de maritat, pețitorii o ocoleau.
Iubirea nu ține cont de rațiune
Pe la 18 ani, s-a îndragostit de baiatul preotului din sat. Familia lui era înstarita, și era de așteptat ca baiatul sa le aduca o nora cu zestre pe masura. Nicu o placea pe Ioana, și-i arata acest lucru.
„Nu mi-a spus niciodata ca o sa ma ia de nevasta. Eu speram, ce-i drept, dar știam ca ar fi greu sa nu-și asculte parinții”, își amintește ea.
Cand ai asemenea sentimente pentru cineva, rațiunea nu-și mai face simțita prezența, așa ca, deși virginitatea era la mare preț pe vremea aceea, Ioana a avut relații sexuale cu cel pe care îl iubea.
„Ce e vis, ca visul trece…”
Lumea vedea și tacea. Curand, preoteasa și-a gasit singura nora. Tot o fiica de preot, cu o zestre considerabila. Nicu n-o putea suferi, dar n-a ieșit din cuvantul parinților, s-a însurat și a plecat în satul ei, fara sa-i mai spuna nimic Ioanei.
La puțin timp dupa nunta, Ioana și-a dat seama ca a ramas însarcinata, dar nu a spus nimanui. Tatal ei a murit înainte ca sarcina sa fie vizibila, lasand-o orfana, saraca, și cu grija copilului.
Gura lumii n-o închide decat pamantul!
„Lumea n-a zis nimic, pentru ca nimeni n-a știut. Am nascut singura. Cand m-au vazut cu copilul pe ulița, au început sa barfeasca. Preoteasa chiar a îndrazint sa-mi spuna ca era mai bine sa-l înec, sa nu-i fac și pe ei de ras. Cum era sa-l omor, era tot ce mai aveam de la el!? Copilul Ioanei, tot Nicu pe nume, a crescut ca un bastard, a muncit de mic, a învațat bine, și astazi este un avocat de succes. Acum sunt tot mai multe femei care-și cresc singure copiii, dar atunci, mai ales la țara, erai privita ca o paria. Cele care îi omorau, chiar daca mai vorbea lumea, își pastrau respectul.
Ea a ales calea cea mai grea, aceea de a înfrunta lumea, acceptandu-și soarta.