Un nou Început

Jana va împlini în decembrie 23 de ani, și, pana la aceasta varsta, a avut multe obstacole de trecut. A gasit, însa, curajul de a le înfrunta pe toate, mai ales ca nu lupta doar pentru ea, ci și pentru copilul ei.

S-a nascut într-un sat din Dambovița, Poiana. Faptul ca sora ei mai mare era rasfațata, în timp ce ea a trebuit sa munceasca de la șase ani, prin vecini, e o dovada ca nu a fost un copil dorit. Oamenii din sat știau ca familia o dadea afara din casa, așa ca o trimiteau cu vacile sau o puneau la muncile campului, dandu-i în schimb ceva de mancare sau un loc de dormit. O singura persoana a și platit-o, cu o suta de mii pe luna. Tatal ei era alcoolic și vindea tot ce putea pentru bautura, inclusiv geamurile casei. A murit cand ea avea 14 ani, iar mama ei a început sa lucreze la o familie. Sora ei s-a maritat în alt sat, a facut un baiețel și are acum familia sa.

A stat un timp la o familie care nu o trata foarte bine, dar se atașase de nepotul lor, un copil de un an și trei luni, ramas fara tata și a carui mama fusese trimisa la parinții ei, pana la stabilirea custodiei. Dupa ce copilul a plecat, și-a gasit o alta familie în alt sat, unde erau condiții mai bune.

Prima dragoste nu i-a fost sortita…

Acolo, pe cand avea deja 18 ani, la un balci, de Înalțare, l-a cunoscut pe Ionel, de care s-a îndragostit. El o mai scotea la un suc, o prajitura, chiar la discoteca, cu condiția sa o aduca înapoi pana la miezul nopții. Înainte ca el sa plece în armata, a pacalit-o pe Jana sa ramana sa-l aștepte la parinții lui. Îi era frica sa n-o gaseasca maritata cu altul.

În primele luni, a trait bine acolo, fiind harnica; apoi s-a îmbolnavit, și a dus-o Ionel la doctor, cand a venit în permisie. Avea apa la plamani, ca și mama lui. Auzind asta, tatal lui a facut mare scandal, dandu-și seama ca fata nu mai poate munci. I-a spus fiului sau ca n-are rost sa o mai țina, ca oricum o sa moara. Jana a plecat și a locuit o vreme la cei care o gazduiau pe mama ei, apoi la nașa ei… Reușise în timp sa ridice doua camaruțe pe locul unde fusese casa parinteasca, și Ionel a vrut sa locuiasca amandoi acolo.

Ea nu a acceptat însa, pentru ca îi era frica de tatal lui. Așa ca i-a interzis sa o mai caute, cu gandul ca e mai bine sa-și gaseasca el o fata care sa le convina parinților lui. Pentru ca e frumoasa și harnica, pe Jana au curtat-o mulți baieți, unii chiar bogați… „Mi-a fost teama de cei bogați, ma gandeam ca mai tarziu nu ne vom înțelege”, ne spune ea.

Împlinise 19 ani, cand nașii ei au hotarat sa o marite cu forța. I-au gasit un barbat mult mai în varsta decat ea, un ungur, care locuia în Giurgiu, unde se maritase sora ei, și au pacalit-o ca o duc acolo sa-și vada sora. A vazut-o, ce-i drept, apoi au lasat-o la acel barbat, spunandu-i ca o sa vina dupa ea.

„Am început sa plang cand mi-a spus pentru ce ma lasasera acolo, dar am ramas, ca nu mai aveam unde sa ma duc. A început sa ma bata înainte de nunta, fara motive sau explicații. Era gelos, i se parea ca se uita alții dupa mine, deși ma ținea închisa în curte. Cand am ramas însarcinata, m-am gandit ca o sa se schimbe, pentru ca își dorea un copil. Chiar țineam puțin la el, avea grija de casa, nu ne lipsea mancarea, nu bea…”, își amintește Jana. A avut o sarcina cu probleme, avand nevoie de perfuzii și tratamente, mai ales ca el o batea și în acea perioada.

A nascut însa un baiețel sanatos, caruia i-a pus numele Marian George; soțul ei s-a bucurat ca are baiat, dar n-a renunțat la corecțiile aplicate o data la doua, trei zile. „N-am știut niciodata de ce ma bate, cand îl întrebam ce-am facut, îmi spunea doar sa nu-i cer lui explicații”, își amintește ea.

Singura, într-un oraș necunoscut

Poliția n-a rezolvat problema, i-a dat doar o amenda. Înainte sa plece sa o plateasca, i-a spus Janei ca o omoara cand se întoarce. „Am luat copilul în brațe, o punga cu cateva hainuțe de pe franghie, înca ude, și m-am urcat în prima mașina spre București.

N-aveam nici-un ban, m-am dus la cea mai apropiata secție de poliție, speriata, și ei au sunat la poliția din Giurgiu; apoi mi-au spus ca n-au cu ce sa ma ajute. Un alt polițist m-a vazut plangand pe scari, și m-a trimis la o Fundație din zona. N-aveau locuri, și m-au trimis în alta parte. Am stat acolo o vreme, deși n-avem voie decat 7 zile, dar mi-au mai prelungit șederea, pana am ajuns la cei de la Casa Blu”, ne spune ea. Cei de aici au învațat-o sa faca plangere penala, s-au ocupat împreuna cu ea de divorț, a învațat sa scrie și sa citeasca, iar una dintre beneficiare a ajutat-o sa-și gaseasca și un loc de munca. Fundația platește și creșa copilului; singura problema este gasirea unei locuințe, cu un preț acceptabil. Jana e învațata cu munca, fiind dispusa sa ajute la munca gospodariei, în cazul în care cineva ar lua-o în gazda.

„Copilul e foarte bucuros cand ma vede. Mi-e foarte greu sa stau pana la sfarșitul saptamanii fara el, dar n-am de ales. Ma bucur ca acolo el primește o educație de care eu n-am avut parte”, ne spune ea.

Copilul Janei nu duce lipsa dragostei materne și va avea o educație diferita de a mamei lui, care a fost nevoita sa cunoasca mai întai școala vieții

Acasa Magazin