1, 2, 3… MAZDA3

Dar este greu si sa scapi de stereotipii, motiv pentru care foarte multe piete auto din Europa au cate un reprezentant care face legea, in timp ce restul modelelor au doar o prezenta inecata in anonimat. Tot in aceasta ordine de idei, nu-mi vine sa cred ca au trecut deja trei ani de la lansarea lui Mazda3. Poate pentru faptul ca, in Romania, fac legea Megane, Octavia, Golf si Co., asa ca nu ai ocazia sa o vezi prea des. Si ce pacat ca nu se intampla astaÂ…

La aparitie, Mazda3 le depasea in lungime cu aproape 30 cm pe Golf IV si Focus I, iar ampatamentul de 2.640 mm era mai lung decat la 626 (clasa superioara). Deci producatorul japonez a jucat din start cartile cele mai bune, vis-r-vis de o problema care aducea intotdeauna puncte in minus compactelor: spatiul de pe bancheta din spate. Dupa aceea, in spiritul zoom-zoom, s-a desenat o caroserie care, desi nu te da pe spate, este indeajuns de eleganta si de intriganta pentru a te face s-o doresti. Este oarecum replica, la scara mai mica, a lui Mazda6 (una dintre preferatele mele), mai bine proportionata decat Mazda2. Platforma este impartita cu noul Focus si cu Volvo S40, dar trenul de rulare a fost preluat de la fratele mai mare. Iar asta este un mare atu, Mazda6 fiind una dintre cele mai dinamice limuzine medii. Spatele este un pic controversat, dar faptul ca aripile prezinta evazari gen RX-8 (mai discrete), iar suprafata posterioara, in general, are rotunjimi interesante echilibreaza bine situatia. Nu-ti place, OK. Dar, cu siguranta, o vei gasi destul de convingatoare, macar la nivel de detaliu, iar idila va putea incepe.

Denumesc aceasta relatie idila pentru ca interiorul chiar te seduce. Caracterul „aerisit” este marea calitate a acestuia, mai ales pentru cei cu familie. Linia pavilionului coboara spre spate, dar o face mai discret (cat sa dea caroseriei un aspect sportiv), fara sa „fure”, la nivelul capului, din spatiul de pe bancheta. Plus ca eu (1,86 m, 91 kg) am stat faraonic in spatele scaunului setat tot pentru mine. Sa zic si ce nu-i asa de bine. Materialele arata OK, dar sunt tari fara exceptie (oricum ar fi, insa, n-o sa le pipai in fiecare dimineataÂ…). Iar suspensia lucreaza mult prea zgomotos. Cam atat. In rest volanul, ceasurile gen Alfa, consola centrala si scaunele profilate si imbracate in doua culori arata foarte bine. Directia este grea si exacta. Cutia de viteze la fel, maciulia fiind aratosa si placuta la atingere. Motorul diesel de 1,6 litri si 110 CP (Ford-PSA) functioneaza viguros, masina rupand destul de usor aderenta in treptele inferioare. Zgomotul motorului se aude clar in habitaclu, dar se pune in concordanta cu dinamica buna pe care o ofera suspensia atent setata. Pe unii, totusi, s-ar putea sa-i deranjeze. La franare mai exista un feeling ciudat (punctul de efect maxim fiind vag), fapt ce intregeste imaginea unei masini cu doar 3 defecte. Well done, Mazda!

Citeste mai mult in ProMotor