De la Roma – George Buhnici – Romăn printre italieni

Am avut parte, cu două mici excepţii, numai de italieni prietenoşi. Am vorbit cu vînzătorul de la chioşcul de ziare, cu politicieni, cu şeful procu­rorilor antimafie, prezentatori şi reporteri TV, ca să numesc numai cîţiva, şi toţi mi s-au părut foarte des­chişi. Am văzut şi cîţiva italieni furioşi, foarte porniţi împotriva noastră. Mă obse­dează femeia aceea care urla la înmormîntarea Giovannei Reggiani: “Fiţi atenţi, popor romăn!”. Un altul, după ce ne-a înjurat, a venit să îşi ceară scuze. Se mai întîmplă!

“Plecaţi toţi acasă, ne-am săturat de voi!”. Apoi a intervenit un italian, care a spus că vorbeşte aşa de supărare pentru cele întîmplate. Dar femeia a adăugat: ”Nu e doar supărare, îi suport de 17 ani, m-am săturat de ei!”.

M-a impresionat, de exemplu, povestea unei femei pe care au sunat-o de la serviciu în ziua în care presa a scris despre moartea Giovannei Reggiani şi i-au spus că a doua zi va avea loc o şedinţă foarte importantă la care trebuie să fie şi ea prezentă. Dar a doua zi au sunat-o şi i-au spus că e concediată. Fără nici un motiv. Am mai vorbit cu Emilia Neamţu, cea care l-a văzut şi l-a denunţat pe Mailat şi care ne-a acordat şi un interviu în exclusivitate.

– Ce crezi că ar trebui să facă romănii din Italia pentru a trece cu bine peste această criză? 

Răbdare şi bun simţ. Vor trece şi peste acest moment. Romănii sînt o “forţă tăcută” de care Italia are nevoie. O recunosc şi italienii, chiar şi atunci cînd nu îi bucură asta. Sînt însă foarte mulţi cei care apreciază munca romăncelor care îngrijesc copii sau bătrîni sau efortul romănilor pe şantiere.

Tensionată. Romănii nu mai vorbesc romăneşte decît acasă şi ies numai la muncă sau la cumpărături duminica.

– Ai întîlnit şi italieni prietenoşi? 

Cel mai simpatic mi s-a părut şeful comisariatului de carabinieri, care ne-a atras atenţia că nu am parcat carul de transmisie într-o zonă sigură, apoi s-a oferit să ne lase să parcăm în faţa comisariatului şi ne-a dat un carabinier care să ne păzească ca să nu avem probleme cu extremiştii. Ne-am mai împrie­tenit cu nişte jurnalişti, am dat interviuri pentru cinci-şase televiziuni din Roma…

Ei spun că nu e vina noastră pentru ce se întîmplă acum în Italia. Oamenii generalizează foarte uşor. 

A fost o întîlnire interesantă din multe puncte de vedere. |nainte de emisiune, l-am rugat pe moderator să vorbească puţin mai rar cu mine, pentru că italienii vorbesc foarte repede, şi să mă lase să răspund în engleză pentru că eu nu am studiat niciodată italiana. M-au rugat să vorbesc totuşi în italiană, iar după ce s-a încheiat emisia, m-au întrebat cînd le-am învăţat limba.

Am învăţat în cîteva zile, în timp ce făceam reportaje cu şi despre românii din Italia. Le-am spus-o şi celor care au fost alături de mine în emisiunea de la Sky, am fost nevoit să învăţ pentru că am constatat că italienii nu vorbesc altă limbă în afară de a lor. Şi au recunoscut că aşa e. De altfel, pe mine m-au invitat la emisiunea respectivă pentru că vorbesc italiană, nu pentru că aş fi eu cine ştie ce expert sau vedetă.

E greu peste tot, însă acum cel mai greu e să fii romăn în Italia. Acolo, sînt 15.000 de romăni care au firmele lor. Romănii care lucrează pentru italieni sînt mai educaţi decît angajatorii lor, şi asta nu o spun eu, ci o spun statisticile. Sînt cam un milion de romăni în Italia, dintre care 2000-3000 au fost reţinuţi pentru furt, jaf sau vreo altă infracţiune, ceea ce înseamnă că un romăn din 300 a comis o infracţiune minoră.

Pe 7 noiembrie, cele mai importante ştiri erau despre nişte italieni care şi-au omorît un prieten şi arestarea unui important cap al mafiei, acuzat că a luat taxă de protecţie. De altfel, italienii recunosc că au mari probleme cu mafia şi criminalitatea.