Sa-i spun sau sa nu-i spun? Asta-i intrebarea!

Doua sunt problemele mamelor ai caror copii nu sunt și ai partenerilor lor. Pe de-o parte se tem sa marturiseasca o infidelitate, iar pe de alta parte, sufera din cauza ca se simt vinovate fața de soțul sau prietenul lor, caruia îi ascund adulterul și care nu banuiește nimic.

Verișoara mea Cristina e singurul prieten adevarat pe care l-am avrut vreodata. Cum nu ne mai vazusem de vreo cateva luni, i-am propus sa merg cu ea în ziua aceea la maternitate. Venise pentru una dintre ultimele ecografii înainte de naștere… Va avea un baiat! Pare sanatos ca un urs, iar medicul i-a spus ca nașterea va decurge normal. Cu toate acestea, Cristina nu-și poate ascunde îngrijorarea, atunci cand gandurile încep sa o apese…

„Cand apasarea gandurilor negre devine de nesuportat, ma duc sa ma plimb în Cișmigiu. Mai exact, pe langa locul de joaca al copiilor. Rasul fericit al puștilor care se joaca, fara nici o grija, este cel mai bun medicament antidepresiv pentru sufletul meu trist de viitoare mama. Într-o buna zi voi sta și eu aici și îmi voi privi micuțul cum se joaca… Dar sper sa nu ajung una din acele mame singure…” Nu poți sa nu observi cum își mangaie cu tandrețe burtica, în timp ce chipul îi ramane trist.

Nu Îndraznesc sa-i marturisesc nimic sotului…

Uitandu-te la ea, n-ai ce sa-i reproșezi, este o femeie frumoasa, eleganta, realizata profesional și… pe cale sa devina mama – visul celor mai multe femei! Atunci care ar fi motivul neliniștii sale? „În urma cu opt luni, într-un moment de euforie, în vacanța, în timp ce-l așteptam pe Bogdan, care nu mai ajungea din cauza unor probleme de serviciu, m-am întalnit cu un vechi cunoscut cu care am avut o aventura… Aceasta mi-a dat toata viața peste cap… Copilul nu este al soțului meu, ci al celui cu care am avut aventura la malul marii… Bogdan nu banuiește nimic, dar secretul pe care-l pastrez ma macina… Nu îndraznesc sa-i spun nimic, de spaima ca nu-mi va putea ierta sub nici o forma faptul ca micuțul nu este al lui…” Este vizibil încurcata și, pe masura ce-și deapana povestea, suferința pricinuita de fapul ca trebuie sa minta o chinuie tot mai mult…

„Abia dupa ce am trecut prin aceasta încercare, mi-am dat seama cat de mult îl iubesc pe Bogdan. Dintr-o prostie am pus casnicia noastra în joc și încrederea lui Bogdan… Mi-aș dori din tot sufletul sa uit acest episod, ca și cand nu s-ar fi petrecut niciodata, mi-aș dori sa pot da timpul înapoi, sa pot schimba lucrurile… dar acum este mult prea tarziu…” spune plina de tristețe Cristina.

Am Încercat sa testez terenul

„Am încercat sa vad cam cum ar reacționa Bogdan daca ar afla adevarul. La un moment dat i-am spus, chipurile în gluma, cum ca micuțul n-ar fi al lui… S-a înnegrit tot! Am crezut ca va exploda! Nu mai era barbatul pe care-l cunoscusem…

Mi-a șuierat printre dinți ca aceasta este una dintre cele mai proaste glume pe care le-a auzit în viața lui. S-a întors pe calcaie, a ieșit din camera și a trantit plin de furie ușa dupa el… A revenit cam dupa jumatate de ora și și-a cerut scuze pentru reacția pe care a avut-o… Nu știu ce sa fac! Sentimentele mele sunt confuze. Pe de-o parte mi-e teama pentru viitor, pe de alta parte, sunt fericita pana la cer, datorita acestui copil. Micuțul, dovada vinovației mele, nu este vinovat cu nimic, motiv pentru care sunt hotarata sa fac orice ca sa nu sufere… indiferent care va fi prețul pe care va trebui sa-l platesc! Cu toate acestea nu pot sa nu ma gandesc și la varianta fericita, în care Bogdan îl va iubi ca pe propriul sau copil… Atunci m-aș liniști… dar pana acolo este cale lunga! M-am gandit sa-i spun adevarul, dar abia dupa ce copilul se va naște… abia dupa ce-l va lua prima data în brațe… voi juca totul pe o singura carte, aceea a sinceritații… chiar daca mai tarziu cu noua luni… sper sa poata ierta… daca nu pe mine, macar pe pitic, deși, repet, acesta nu are nici o vina!

Ori totul, ori nimic, dar, așa cum îl știu eu pe Bogdan, sper ca dragostea care ne unește sa fie mai puternica decat toate greutațile…

Singura solutie – adevarul

Psihoterapeuții din domeniul terapiei de cuplu și de familie susțin ca o femeie care se hotaraște sa ascunda un fapt de o asemenea importanța trebuie sa se aștepte la probleme mari de-a lungul vieții. Viața ei de cuplu va fi extrem de afectata, cat timp soțul sau partenerul nu cunoaște adevarul. Comportamentul ei în cadrul relației de cuplu se schimba, daca ea trebuie sa ascunda mereu ceva fața de partener, de-a lungul vieții. Soțul nu va accepta prea multa vreme acest comportament schimbat, caruia nu-i va înțelege cauzele, iar cu timpul va deveni intrigat, neliniștit sau chiar suspicios.

Pe de alta parte, nici pentru copil nu este bine sa nu-și cunoasca adevarata identitate. Pericolul ca adevarul sa iasa la lumina într-un anumit moment este foarte mare. Primele belele încep sa apara mai ales în cazul în care copilul începe sa semene din ce în ce mai mult cu tatal lui natural. Se poate ajunge la adevarate catastrofe, cu urmari dintre cele mai nefaste. Pentru a nu se ajunge aici, este foarte important ca mamele în cauza sa joace cartea adevarului de la început. În acest mod amandoi partenerii ar putea decide împreuna daca doresc sa pastreze copilul sau nu. Este o responsabilitate majora, pe care trebuie sa și-o asume amandoi soții.

Specialiștii avertizeaza ca orice alt comportament, în afara de acesta nu este nimic altceva decat un compromis extrem de periculos cu multe și dureroase taișuri!