Alex Dima – Ce se mai fură zilele astea?

– Mai există industrie în ţara noastră?
Industrie şi economie avem. Şi chiar duduiau mai acum vreo 2-3 ani.
Cel puţin la Guvern du­du­iala se auzea. Ce avem de fapt, veţi
vedea la „România, te iubesc!”. Sute, mii de hectare de ruine, de
moloz, colţuri de clădiri aban­donate rămase dovada unei industrii,
dar şi dovada neputinţei politicienilor noştri.
– Ce se mai fură din combinatele patriei?
Se fură tot. De la fier până la cărămidă, cabluri, fe­­restre… La
„Republica” ne-am întâlnit cu ho­ţii de fier vechi. Mulţi. La
„Tractorul Braşov”, um­­­blau în voie prin Centrul de cercetare,
iar la „Ca­lan” nu-i mai întreabă nimeni de sănătate. Nu ei sunt
însă vinovaţi de dezastru. Ei doar fac ecologizare în urma firmelor
care au dis­trus şi au furat tot ce era metal sau se putea
vinde.
– Cum reuşeşti să „tragi de limbă”
autorităţile?
E o schemă complicată. Prinzi limba, de lemn în cele mai multe
cazuri, o apuci cu ambele mâini, te opinteşti şi… tragi. Dacă nu
iese nimic, te întorci a doua zi şi repeţi schema.
– Crezi că se mai poate schimba situaţia în viitorul
apropiat?
Pentru locurile prezentate în material nu cred că se mai poate face
ceva. La Călăraşi, de exemplu, s-au vândut sute de tone de utilaje
nou nouţe, în ţiplă, la fier vechi. Într-o hală uriaşă, goală, am
găsit acum o plan­ta­ţie de ierburi interzise. Hale şi utilaje se
pot însă construi. Marea pierdere a României sunt însă inginerii,
specialiştii, creierele care ori au ple­cat din ţară, ori au
dispărut, abandonate de autorităţi.