Asteptindu-l pe Misu!

Familia Mindruta o sa aiba un membru in plus. Acesta va fi Mihai, baietelul pe care Ioana o sa-l nasca la mijlocul lunii iunie. Ursitoarele trebuie sa tina cont de preferintele parintilor. Ceea ce nu e deloc simplu! Lucian ar vrea ca Misu sa semene cu Ioana, in timp ce ea isi doreste un Lucian mai mic.

Ioana: „As vrea sa fie Lucian in varianta copil, in care sa-i ofer tot ce si-a dorit in copilarie si poate nu a avut”

– V-ati casatorit in avion, ai de gind sa nasti tot in avion?

Nu mergem atit de departe, dar am putea face o plimbare dupa. Am botezul aerului.

– Te-ai gindut cum o sa nasti?

Depinde de ce o sa fie mai bine pentru amindoi. Sint multe femei care vor sa nasca intr-un anumit mod, dar eu o sa tin cont de indicatia medicala si de particularitatile acelui moment.

– La ce virsta o sa-l urcati in avion?

Ma tem ca repede, inainte de implinirea unui an.

– Ne-ati spus deja ca e baiat, v-ati gindit la un nume?

Noi ii spunem deja Misu. O sa-l cheme Mihai, dar vrem sa-l obisnuim de acum cu modul in care cu siguranta i se va spune in colectivitate, asa ca de vreo patru luni ii spunem Misu.

– Cind o sa nasti?

La mijlocul lunii iunie.

– Ce zodie va fi? De fapt, crezi in zodii?

Nu cred foarte mult in modul in care iti determina caracterul nasterea intr-o anumita zodie. Cred ca majoritatea acestor ca-racteristici legate de zodii sint speculatii, chiar daca exista trasaturi comune ale nativilor. El va fi Geaman sau Rac; o sa se nasca la limita dintre cele doua zodii.

– Inainte de a afla ca e baiat, ce va doreati?

Mi-am dorit sa trec si prin experienta unui baiat. Si Lucian si-a dorit baiat ca sa se poata juca cu el. Mi-a spus la inceput ca-i este mai greu sa se joace cu papusi, nu stie cum sa faca, ii este mai apropiat jocul cu masini si pusti.

– Tu ai mai trecut printr-o sarcina; cea de acum e diferita?

Fiecare sarcina este ceva unic. Sigur, am si cu 10 ani mai mult decit atunci si e o alta experienta. Nu e nici usor, nici imposibil de dus. Dar, in final, esti rasplatit.

– Sint momente prin care ai trecut la prima sarcina si ai vrea sa nu mai treci acum?

Nu, dar momentul nasterii nu e cel mai placut cu putinta. Insa, avind in vedere ca trebuie sa treci prin el si ca la capatul acestui efort te asteapta copilul tau, e un lucru minunat si am sa incerc sa fiu curajoasa.

– Cum comunici cu el?

Deja are un nume cu care-l apelam. Mai tot timpul vorbesc cu el, il intreb tot felul de lucruri, imi raspund singura, apreciez miscarile lui ca fiind pozitive ori nu pentru ce am de gind sa fac… Ma avertizeaza cind fac prea mult efort sau cind sint obosita, ori cind maninc ceva care nu-i convine. Poate toate acestea sint doar in imaginatia mea, dar mamele au o imaginatie bogata! Se stie ca la virsta asta e foarte indicat Mozart (ride) si asta asculta. Pina nu demult a fost cu mine si la serviciu si a trebuit sa faca fata. Acum sint in concediu, asa ca am timp sa ma odihnesc si sa-i citesc, sa ascult muzica, sa ma plimb.

– Pe fetita ta cum o cheama?

Andreea – si o sa implineasca 11 ani cind se va naste Misu.

– Cum a primit vestea ca o sa aiba un fratior?

Au fost mai multe etape prin care a trecut, de la groaza la bucurie. Ca orice copil, cind apare un altul in familie, are si ea intrebari. Ne-a intrebat daca o s-o mai iubim, daca o sa mai avem timp pentru ea… dar instinctiv ii plac copiii mici, am simtit ca se ataseaza de cei mici si are intentia de a fi materna. Acum asteapta cu bucurie si se tot gindeste la cum va fi, cum se va juca cu el, cum ma va ajuta.

– Ai superstitii legate de sarcina?

In general, nu am superstitii, mai ales datorita profesiei (n.n. Ioana este medic neurolog), dar am avut intotdeauna anumite temeri tocmai din motive medicale, pentru ca am vazut foarte multe in profesia mea si, desi stiu ca sarcina e considerata un moment natural al vietii unei femei, ea poate oricind sa ia o turnura neplacuta, atit pentru mama, cit si pentru copil. Nu pot sa spun ca nu am avut emotii: daca e intreg, daca are tot ce-i trebuie… Am facut doua ecografii, m-am asigurat ca totul e in regula. Am fost cit se poate de atenta sa nu maninc ce nu trebuie, sa nu iau medicamente, sa nu fac efort si nu pot sa spun ca nu am avut o grija deosebita si chiar emotii legate de momentul final al drumului, poate mai mult decit are o mama care nu e in meseria asta si care nu stie dinainte ca pot fi si momente grele. Dar sint curajoasa; nu sint nici prima, nici ultima care a trecut prin asta si n-oi fi cea mai ghinionista.

– Faci gimnastica?

Am facut la inceput, acum merg foarte mult pe jos – asta ma ajuta. Cind simt ca obosesc, ma opresc, ma odihnesc… In principiu, cam stiu ce am de facut in contextul nasterii. Obstetrica a fost chiar unul dintre domeniile medicale care m-a atras mult in facultate si am asistat la destul de multe nasteri. Am ales mersul pe jos, pentru ca mi se pare cel mai fiziologic – nu risti sa declansezi o nastere prematura.

– Ce ai vrea sa ia de la tine si ce ai vrea sa ia de la Lucian?

As vrea sa fie un Lucian mic, sa ia cit se poate de mult de la el. Sa fie Lucian in varianta copil, in care sa-i ofer tot ce si-a dorit in copilarie si poate nu a avut. De la mine as vrea sa ia mai multa seninatate decit are el si mai mult optimism.

– Cum ati ajuns la numele de Mihai?

E o poveste din familia lui Lucian si el va poate spune mai multe. Si, gindindu-ne la numele de Mihai, eu m-am hotarit sa-i spun Misu pentru ca la scoala, probabil, copiii vor incerca sa-i prescurteze numele si cea mai uzuala prescurtare de la Mihai e Misu. Am zis sa-l pregatesc de pe acum!

– Va avea un singur nume?

Da, sa nu fie confuzat…

Lucian: „I-am creat toate conditiile sa fie vesel. Sa nu-l aud ca plinge!”

– Ioana mi-a spus deja ca pe baietelul vostru o sa-l cheme Mihai. De ce ati ales acest nume?

Am avut un unchi la care am tinut foarte mult, desi nu l-am apucat prea mult, pentru ca a murit destul de tinar. Acest unchi, care intr-o oarecare masura a fost un model pentru mine, a avut un destin mai ciudat. A fost arestat inca din liceu pentru ca facea parte dintr-o organizatie subversiva prin anii ’50, a facut ceva puscarie. Era un tip dragut si inteligent; avea o multime de calitati. Si, desi a trecut prin multe, pina la urma a facut ce a crezut. Asta se intimpla mai rar!

– Prin urmare, ii doresti lui Misu sa faca numai ce vrea el?

Da, sa aiba curajul sa faca si sa spuna doar ce crede de cuviinta. E o arta si o mare sansa sa poata sa faca acest lucru.

– Cum te vezi in ipostaza de tata?

Inca nu ma vad in aceasta ipostaza. Alta ipostaza in care ma vad este cea de unic sustinator material al familiei si asta e mai dureroasa, mai vine si cu ceva stres.

– Cit de repede o sa-l urci in avion?

Inca nu stiu. Probabil in citeva luni, daca vrea. Cine stie, poate-l botezam in avion…

– Cercetatorii americani au facut un studiu in care spuneau ca barbatii ale caror partenere sint insarcinate devin mai materni.

Am citit si eu acel studiu. Se spunea ca sint niste schimbari hormonale si la barbati, ca nu mai au atita testosteron, ca vorbesc mai blind, sint mai putin nervosi… N-am observat asta la mine; nu sint mai matern sau mai patern. O sa vedem dupa ce apare copilul, poate o sa fie altceva.

– Nu te gindesti ca o sa plinga sau…

De ce sa plinga? I-am creat toate conditiile sa fie vesel. Sa nu-l aud ca plinge!

– Faci repetitii apropo de modul in care se schimba scutecele?

Nu, ce trebuie repetitii?! Sint instructiuni pe cutia de pampersi, nu cred ca e vreo chestie speciala. Nu m-am uitat, dar cred ca ar trebui sa fie un desen. Daca nu e, sint foarte suparat! O sa caut pe web niste instructiuni.

– Cum comunici cu fatul?

Doar il mingii si ii mai vorbesc. Nu stiu daca ma aude, dar ii mai zic: „Salut! Ce mai faci?”. Deocamdata sint mesaje simple, ca sa nu-l confuzez. Inca nu m-am apucat sa-i povestesc despre ce e vorba, in ce tara se naste, saracul, ce bine era daca se nastea in alta parte si ce ghinion a avut – ca si mine… Il lasam sa descopere, va fi placerea lui…

– Ai superstitii legate de sarcina, nu cumperi nimic inainte de a se naste?

Am cumparat o multime de lucruri: patut, niste haine, i-am luat si un ursulet acum cind am fost la un tirg in Germania, biberon, termometru electronic… Nu i-am luat masinute. Inca ezit sa-i iau, nu stiu de ce.

– Ati inceput sa-i pregatiti camera?

E mai complicat si nu prea vreau sa vorbesc despre asta. Noi nu avem decit trei camere si, deci, nu va avea o camera a lui. Deocamdata, o sa ma mut eu in sufragerie si el o sa stea cu mama lui in dormitor.

– Ce ai vrea sa ia de la tine si ce ti-ai dori sa primeasca de la Ioana?

Nu am gasit nimic de luat de la mine. Sper sa semene doar cu mama lui!

Laurentia Axente

PRO TV Magazin