Au început lucrarile de refacere a Operetei

Lucrarile de refacere a Teatrului Național de Opereta au început saptamîna aceasta în sala afectata de incendiul de la începutul anului, conducerea instituției estimînd ca acestea vor dura pîna în luna octombrie.

Prima etapa, ce va costa 2,3 miliarde lei, consta în degajarea resturilor, refacerea lambriurilor și a tavanului și mici lucrari la instalațiile de lumini.

Al doilea pas va fi desemnarea echipei care va realiza proiectul de reabilitare a salii. Potrivit directorului Amza Saceanu, teatrul a trimis invitații catre șapte firme de proiectare, ce vor veni saptamîna viitoare cu oferte privind termenele și costurile.

Printre acestea se numara și echipa arhitectului Romeo Ștefan Belea, autorul proiectului original al salii Teatrului Național din București (TNB) unde funcționeaza acum Opereta.

Abia dupa realizarea proiectului se va face licitație pentru alegerea executantului lucrarilor. Astfel, reabilitarea propriu-zisa este prevazuta sa înceapa în iunie.

„În octombrie vrem sa repunem în circulație sala, cu un spectacol-simbol, «Lasați-ma sa cînt», o noua versiune a primului spectacol ce a avut loc în actualul sediu, dupa ce dictatorul decisese în 1986 demolarea teatrului Operetei”, a spus, miercuri, Amza Saceanu, într-o conferința de presa.

Lucrarile de refacere vor trebui sa aiba în vedere și dotarile anti-incendiu. „Aceste utilitați au existat, dar, din pacate, ele nu au funcționat la incendiul din 3 ianuarie”, a spus ministrul Culturii și Cultelor, Mona Musca.

„Nu e suficient sa deții instalațiile, ele trebuie sa și funcționeze, iar în aceasta privința, desigur, responsabilitatea o poarta și proprietarii Teatrului Național și ai salii și cei care o folosesc. Eu am vazut în proiectul arhitectului Belea dușurile care ar fi trebuit sa se activeze. Prin urmare, cu aceasta ocazie, trebuie facute funcționale și instalațiile anti-incendiu”, a adaugat ministrul.

Opereta a primit 40 miliarde de lei din Fondul de rezerva bugetara la dispoziția Guvernului pentru refacerea salii și a adunat din donații de la firme și persoane particulare aproximativ 1,2 miliarde lei.

Salariații teatrului au donat, de pilda, 160 milioane lei, iar din organizarea unui spectacol în beneficiul sau la Sala Mare a Teatrului Național din București s-au mai strîns alte 160 milioane lei.

Pagubele au fost estimate, în ianuarie, la circa 57,5 miliarde de lei.

„A existat o solidaritate remarcabila dupa incendiu din partea altor teatre, care ne-au oferit sala gratis”, a precizat Saceanu. Opereta a susținut spectacole în ultimele doua luni la Teatrul „Ion Creanga”, Teatrul de Revista, TNB etc.

De acum înainte, conducerea teatrului ar vrea ca Opereta sa colaboreze cu TNB la realizarea unor musical-uri, în timp ce ministrul Culturii propune desfașurarea unor reprezentații la Opera Naționala – „cea mai buna sala pentru spectacole de acest gen din București”.

Totodata, Mona Musca atrage atenția ca din punct de vedere artistic Opereta trebuie sa se modernizeze, pentru a atrage și tinerii.

„La Opereta nu trebuie sa vina doar cei de vîrsta mea, ci și tineri. La ora actuala, spectacolele de teatru, opera și opereta se pun în scena altfel decît pe vremea mea. Opereta are resurse. Daca modernizeaza un pic lucrurile, va veni public de toate vîrstele”, a spus ministrul.

Mediafax