… bombe și alte fumigene

Doua fenomene au marcat media în ultimele zile: știrile alarmiste și… nominalizarile la Oscar.

Radu Timofte iese și declara (la Realitatea TV) ca i se pregatesc lui Basescu atentate peste atentate. Adica, în traducere libera, domnu’ Basescu, muncesc de ma spetesc la liniștea dumneavoastra, nu ma întrerupeți… Câinii antrenați cauta de zor explozibil, SPP-ul înnebunește de la atâta precauție… Normal, la așa declarații, atmosfera se tensioneaza și puberii încep mai abitir sa dea alarme false pe la diverse instituții. De la telefoane publice se fac glume din astea proaste – am aflat de la televizor…

Alt alarmist, primar interimar, spune ca vrea sa opreasca circulația în București pentru o zi. Parca și vad bataie pe la ușile autobuzelor și marșuri la pas spre slujba cea de toate zilele. Înca o declarație pe care aș numi-o, ca în cartier, „la oha”.

Mischie se vântura cu mâinile încatușate pe la toate televiziunile. În timp ce baronul Oprișan e deja privit ca un soi de reformist al PSD. Tocmai din cauza declarațiilor sforaitoare, fara sens, dar cu „OK” de la Mitrea… Conflictul din PSD e la mare moda.

Ca sa nu mai vorbim de mirosul de praf de pușca și porc pârlit de la vânatoare lui Ion Țiriac… E plina media de arme și muniție, suntem în plin sezon alarmist. E razboi, maica! Știți cine lipsește în toata brambureala asta de declarații? Hâncu. Se simte nevoia unui avertisment în legatura cu vreun cutremur de peste 8 pe scarar Richter. Macar am avea un beneficiu: ar mai scadea prețul la apartamentele de la etajele 8-9-10…

Ei da, cel de-al doilea fenomen marcant: nominalizarile la Oscar. Mai departe de România, dar foarte interesante ca eveniment pentru toata lumea. 2004 a avut doua bombe cinematografice: „Patimile lui Cristos” al lui Mel Gibson și „9/11 Fahrenheit” al lui Michael Moore. Cele doua aproape nu au fost bagate în seama de catre Academie…

Adica, avem de-a face cu o grila interesanta: tot ce-i incomod, cu mare succes la public și cu un aer independent iese din calcul. O lovitura grea data nonconformismului comercial, tip Gibson sau Moore.

Și o lovitura grea data preferințelor publicului, în fond…

Aștept parerile voastre!

Costi Rogozanu ([email protected])