Clubul nostru din HAVANA

Sa mergi in Cuba inseamna sa-l impaci pe Hemingway cu Che Guevara, adica sa bei daiquiri la Floridita si, pe geam, sa citesti o lozinca impotriva imperialismului american, in timp ce in strada ruleaza roata langa roata un Ford maiestuos din 1937 si o Lada rablagita din 1977Â… El comandante Dan-Silviu Boerescu raporteaza.

Doar Cuba mai e ce-a fost. Mai exact, ceea ce era in anii Â’50, inainte ca Fidel Castro, sustinut de Camillo Cienfuegos si, mai ales, de Che Guevara, sa doboare regimul dictatorial al lui Fulgencio Batista si sa instaureze comunismul de tip subtropical in cea mai mare insula din Caraibe, aflata, de altminteri, la o aruncatura de bat de Miami. Vestigiile epocii proamericane sunt – toate – inca la vedere: Havana e impanzita de mii de automobile Ford, Oldsmobile, Cadillac sau Chevrolet datand din 1930-1950 si aflate in perfecta stare de functionare (costa intre 3.000 si 5.000 de dolari, dar nu pot fi scoase din tara), cartierul rezidential de vile e ca si neschimbat, fabrica de tutun Partagas merge din plin, muzica se aude peste tot (in conditiile in care artistii din Buena Vista Social Club iau majoritatea Premiilor Grammy la categoria latino), iar romul (el ron) curge in valuri, atat in varianta straight, cat si, mai ales, mixat cu arta, in cocktailuri: Mojito, Daiquiri, Pina Colada, Cuba Libre. Doar ca, in acest din urma amestec, se foloseste Coca Cola importata din Mexic, nu din SUA (tara incriminata frecvent de lozincile pictate pe ziduri, care inlocuiesc aici ideea de reclama). De altfel, izolarii comandate de vecinul de la nord (catre care ambarcatiuni de toate felurile continua sa plece, intesate de refugiati, la adapostul noptii) i se raspunde cu un contraboicot: dolarul (candva, moneda alternativa) este taxat suplimentar cu 20% la cursul de schimb, cardurile emise in SUA sunt refuzate si, pentru orice eventualitate, nu exista bancomate, toate schimburile fiind facute la hotel sau la banca. In plus, CNN-ul de limba engleza este bruiat la hotel, „just in case” (bzzzzzz). Romul clasic, cel creat pe la 1870 de familia lui don Facundo Baccardi, dar devenit – dupa 1959 – „rum” in America, acum se numeste Havana Club („ron”) si este, in continuare, cel mai bun din lume. Intrat in portofoliul firmei franceze Pernod Ricard, romul este produs anual in cantitati mari, peste 2,4 milioane de ladite (x 9 litri) si respecta pana la fanatism rigorile traditionale, sub coordonarea nemiloasa a lui José Navarro, „el maestro ronero”. Ca o ironie pentru americanofobie (generata de blocada ce dureaza de o jumatate de secol), Havana Club se invecheste in butoaie de stejar alb american, achizitionate insa, pe o filiera complicata, din Europa si folosite o singura data. Invechit intre 2 si 25 de ani, romul care ajunge sa fie imbuteliat la sticla este de fapt un amestec de licori cu varste variabile, ceea ce scrie pe eticheta (de pilda, „Anejo 7 anos”) indicand, de fapt, varsta celui mai tanar component din mix. Havana Club genereaza si o suita de manifestari internationale, la cea de-a sasea editie a Cocktail Grand Prix Romania fiind reprezentata de bartenderul Eugen Vernea, care a concurat cu competitori din peste 20 de tari. De altfel, acest produs de lux – el ron – reprezinta, alaturi de zahar (celalalt derivat din melasa obtinuta prin presarea trestiei de zahar), de nichel si trabucuri, principalul produs de export al tarii. Cat despre trabucuri, cele mai celebre marci sunt produse la fabrica Partagas (Cohiba, Hoyo de Monterrey, Romeo y Juliet) si costa enorm – pana la 300-400 de euro cutia de 25 de bucati, dar pot fi cumparate cu usurinta de pe piata neagra la preturi de zece ori mai mici. Chiar daca, oficial, nu poti scoate din tara mai mult de o cutie, in realitate vamesii nu zic nimic nici la cantitati mult mai mari. Iar tricouri, berete sau alte obiecte decorate cu numele sau figura lui Che Guevara poti scoate oricate, chiar daca a trecut demult vremea exportului de revolutie cubaneza in lumea largaÂ…

Daca Havana este concomitent branduita cu nostalgii si aprehensiuni americane, Varadero – principala zona turistica a tarii (mereu comparata cu Acapulco, desi proportiile trebuie pastrate) – a devenit o destinatie de travel destul de occidentalizata, in regim de all inclusive. Cu bratara alba la incheietura atestand ca esti posesorul unui pachet de travel complet, ai acces permanent la o multime de baruri si restaurante sau beneficiezi de facilitati sportive, ba chiar poti aborda oricand un posesor de maceta care sa iti descapataneze live o nuca de cocos pe plaja. Peisajul e lucrat la detaliu, pare chiar, uneori, artificial de luxuriant. Daca nu vrei sa te scalzi in mare, poti opta pentru una dintre numeroasele piscine strajuite, evident, de un bar unde Pina Colada curge in valuri. (Am vazut doamne de 70 de ani, venite din Germania, care se prezentau din ora in ora in fata barmanului cu termosul de un litru!) Inapoi la Havana, eventual intr-un vagon al Sugar Cane Train, in care melasa, muzica si romul devin perfect miscibile, nu-ti mai ramane decat sa cauti o punga mare cu bomboanele cubaneze care ti-au bantuit copilaria, pentru a putea declara apoi acasa, in deplina cunostinta de cauza: „Et in Fidelia ego, fac parte din Club”. Cat despre fetele de 16 ani pe ale caror coapse se ruleaza insinuant trabucuri imense, aceasta nu este decat o fictiune de uz turisticÂ…

Ghid practic

Deparazitarea câinilor de apartament: O necesitate absolută (P)

5 filme despre jocuri de noroc și cazinouri inspirate din viața reală

SCHIMB VALUTAR. La Varadero, ca si in alte localitati exclusiv turistice, se poate plati direct in euro.

TAXE SPECIALE. La plecarea din Cuba, pe aeroport, se aplica o taxa de 25 de pesos convertibili (25 de euro). Ghidul nu va pomeni de ea decat in ultima clipa.

PIATA NEAGRA. In piata de langa catedrala din Havana, veti fi abordati de mici comercianti care, pe langa produsele traditionale, va vor oferi cutii cu trabucuri originale. Marcile bune (Esplendidos, Cohiba, Hoyo de Monterrey, Romeo y Juliet, Partagas) costa in jur de 15-25 de euro cutia de 25 de bucati (in magazin, costa in medie de zece ori mai mult). Un humidor semiprofesional: de la 60 de euro.

TAXIURI. Inchirierea taxiurilor de epoca valoreaza 15 euro/ora. Taxiurile obis-nuite se platesc la kilometru (1,5 euro), iar motocicletele cu trei roti (Coco Rico) – sub 1 euro/km. Bicicletele cu 3 roti: 0,5 euro/km.

CURENT ELECTRIC. Reteaua e la 110 volti, nu la 220 ca in Europa continentala. La receptia hotelului, chargerele costa 3 euro.

INFO util

CLIMAT: subtropical, 22 grade Celsius (februarie) – 27 grade Celsius (iulie-august)

UMIDITATE: 80%

TIME ZONE: GMT –5

SISTEM DE MASURARE: metric

MONEDA: peso (1 peso convertibil este egal cu 25 de pesos vechi, egal cu 1 euro, egal cu 0,75 USD)

CAPITALA: Havana (170 km de Florida)

HOTEL: Nacional (180 de euro/noapte)

LOCALURI: Bodeguita del Medio (locul unde s-a inventat Mojito), Floridita (preferat de Hemingway – aici s-a inventat Daiquiri)

SHOPPING ARTICOLE TRADITIONALE: Piata Artizanilor, langa Catedrala

LOCURI DE VIZITAT: Fabrica de trabucuri Partagas, Fortul, Muzeul de Arta, Club Habana

EXCURSIE: Sugar Cane Train, 4 ore, 25 de euro

PORTURI PRINCIPALE: Cienfuegos, Havana, Matanzas, Santiago de Cuba

GOLFURI: 200

PLAJE: 289

ZONA TURISTICA: Peninsula Varadero (140 km est de Havana; are 20 km de plaje)

HOTELURI: Melia de Varadero (180 euro/noapte, all inclusive), Tryp Peninsula (160 euro/noapte, all inclusive)

BOOKING: ≤ 866.504.99.88.

ATRACTII: casa de vara a lui Al Capone (transformata in restaurant), Cabaret Tropicana, La Cascada Disco, La Bamba Disco, Varadero Golf Club, scuba diving, surfing, sporturi cu vele, pescuit, birdwatching (egrete)