Cum a început calendarul?

De: Dragos Tanase / 31.05.2016, 00:00
Cum a început calendarul?
Când oamenii au început să planteze semințe și să aibă culturi de recoltat, au observat că timpul pentru plantare vine în același timp, în fiecare an. Aceasta a fost prima încercare a omului de a afla cât durează un an.

Egiptenii din Antichitate au fost primii care au măsurat un an cu ceva exactitate. Ei știau că cel mai bun moment pentru plantare era după revărsarea din fiecare an a Nilului.

Preoții lor au observat că, între revărsări, Luna răsărea de 12 ori. Așa că au numărat 12 luni pline și așa și-au dat seama când se va revărsa Nilul din nou.

Dar aceasta nu era, totuși, o metodă suficient de exactă. În cele din urmă, preoții au observat că, în fiecare an, cam în timpul inundației, o anumită stea foarte strălucitoare apărea chiar înainte de răsăritul soarelui. Ei au numărat zilele care au trecut până ce fenomenul s-a repetat și au aflat că s-au adunat 365 de zile.

Acestea se întâmplau acum 6000 de ani și până atunci nimeni nu a știut că un an are 365 de zile. Egiptenii au împărțit acest an în luni de câte 30 de zile fiecare, cu încă 5 zile separate la sfârșitul anului. Astfel, ei au inventat primul calendar.

În cele din urmă, calendarul nu se baza pe lună (calendar lunar), ci pe numărul de zile (365 și un sfert) de care are nevoie Pământul pentru a înconjura soarele (calendar solar).

Sfertul de zi care rămânea în fiecare an începuse să creeze din ce în ce mai multă confuzie. Drept urmare, Iulius Cezar a decis să-l clarifice.

El a poruncit ca anul 46 i.Hr. să aibă 445 de zile pentru a „recupera” și apoi fiecare an, începând de atunci, să aibă 365 de zile, exceptând fiecare al patrulea an. Acest al patrulea an devine an bisect, având 366 de zile, pentru a folosi fracția rămasă din anii normali.

Dar, cu trecerea timpului, s-a constatat că Paștele și alte zile sfinte nu picau când trebuie în anotimpuri. Prea multe zile „suplimentare” fuseseră îngrămădite.

În anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea a decis să facă ceva în legătură cu acest aspect. El a ordonat să se scoată zece zile din anul 1582.

Și pentru a menține calendarul exact pentru toate timpurile, el a ordonat că anii bisecți să fie omiși în ultimul an al fiecărui secol, cu excepția anilor care sunt divizibili cu 400. Astfel, 1700, 1800 și 1900 nu au fost ani bisecți, în timp ce anul 2000, da.

Acest sistem este cunoscut drept calendarul gregorian și acum este folosit în toată lumea pentru întrebuințări zilnice, deși diferite religii încă folosesc propriul calendar în scopuri religioase!