Cum au început superstițiile?

Superstițiile au existat de la începutul civilizației până în zilele noastre. Peste tot în lume, milioane de oameni încă mai cred în superstiții și refuză să renunțe la ele. Este aproape imposibil să explicăm cum au început superstițiile. Pot exista anumite fenomene ale naturii care sperie sau induc în eroare oamenii, și pot exista anumite evenimente pe care ar dori să le poată controla.

Curând, oamenii au început să creadă, fie într-o explicație a motivului pentru care se întâmplă un lucru, fie într-o idee cum că dacă ar îndeplini anumite lucuri, pot face să se întâmple. O superstiție este o credința născută de obicei din frică, ceea ce este contrar rațiunii și nu poate fi dovedit prin experiență, pentru că în fiecare dintre cazuri, între o acțiune și evenimentul pe care ea îl prevestește cu greu se poate stabili o relație.

O cometă era ceva misterios, așa că oamenii au început să aibă superstiții atunci când vedeau o cometă, ea fiind un semn că un război sau o ciumă urmă să se întâmple. Pentru că popoarele antice nu puțeau înțelege comportamentul animalelor, au construit superstiții în jurul lor. O pisică neagră dacă-ți tăie calea, este un semn de ghinion. Țipătul unei bufnite este un semn că moartea este aproape, și așa mai departe.

Marinarii, care se bat constant cu forțele naturii, au avut întotdeauna superstiții. De exemplu, vântul și furtunile aduc pericol, așa că au o superstiție pentru asta. Mulți marinari credeau că fluieratul pe vas face că o tornadă să apăra. Chiar și azi, botezul unui vas se face prin spargerea unei sticle de vin de proră (partea din față a unei nave), este o întoarcere a unei vechi superstiții. Zeul mării era Neptun, iar vinul era considerat un sacrificiu pentru el.

Pentru că oamenii au de-a face atât de mult cu numere, au dezvoltat superstiții despre numere norocoase și ghinioniste. Pot există diferite origini pentru aceste superstiții, dar toate provin de la dorință de a le controla sau dintr-o frică ignoranța.