Dan Helciug, Romanian Lover

Solistul vocal si initiatorul trupei Spitalul de Urgenta este o persoana destul de cunoscuta, dar intotdeauna mai sint multe lucruri de aflat despre fiecare…

– De cind te-ai apucat sa cinti?

De pe la 14 ani, cind mi-a cumparat taica-meu o chitara. Nu eram, totusi, foarte atras de chitara, mai ales ca imi faceam ferfenita degetele. Mie-mi placea pianul, pe care l-am invatat in paralel. Apoi am vazut ca merge si vocea, desi cind am ascultat ce am inregistrat prima oara (chitara plus voce) am plins, efectiv: m-am pus in fund pe marginea trotuarului si am zis ca nu mai cint in viata mea.

– …Si ai ajuns sa-ti faci formatia ta, dupa ce ai cintat in Parlament si in alte citeva. De unde ti-a venit numele asta – „Spitalul de Urgenta”?

Aveam la un moment dat un concert underground si eram toti bolnavi. Chilianul nostru, tipul de la percutie, era nedormit de cinci zile, ziceai ca era zombie; eu nu-mi mai puteam opri curgerea nasului; basistul cinta cu doua degete – celelalte ii erau fracturate; acordeonistul isi distrusese degetul mare de la picior si-l avea infasat si foarte mare. Asa ca, atunci cind am spus cine sintem, am zis ca sintem trupa Spitalul de Urgenta – si asa am ramas.

– Cistigati bine de pe urma muzicii?

Foarte bine. Desigur, e loc si de mai bine – si ma gindesc ca afara te imbogatesti numai dupa un singur hit. Nu sintem platiti la adevarata valoare, pentru ca aici nu conteaza valoarea, ci box-office-ul.

– Traiti numai din muzica sau mai aveti si alte job-uri?

Noi ne-am gindit, pentru publicitate bineinteles, sa ne angajam ca gropari la un cimitir – am eu o idee fixa cu cimitirul si cred ca o s-o folosesc undeva. Nu, fiecare are cite ceva, cite o afacere, numai eu sint boem. In general, vocalii nu sint asa pragmatici… Mie-mi place doar sa fac trupe. O sa mai lansez inca o trupa, unde o sa fiu tot vocal. Cred ca o sa fie un soc pentru public, sper sa nu-mi afecteze prea mult… – si chiar daca imi afecteaza, in fond, fac ceea ce-mi place.

– Si va fi altceva fata de Spitalul de Urgenta?

Da, va fi un new metal, un rock foarte agresiv. Nod se va numi trupa si va fi, mai mult ca sigur, un proiect independent. Oricum, va fi, ca si Spitalul, ceva care nu urmareste neaparat cistigul; Spitalul nu a pornit dintr-o nevoie de comercial, nici nu ma asteptam la vreun succes financiar – eu plecasem de la Parlament si mi-am zis ca daca iese ceva, bine, daca nu, macar am facut ce-mi place.

– Totusi, ai cistigat ceva bani. Nu mi-ai spus cit de bogat esti: ai vila, masina, piscina?

Da, am piscina din cind in cind – cind ploua. Si se surpa tavanul. Nu, stau bine, stau pe Ana Ipatescu, ca orice stab. Nu pot sa spun ca sint bogat, dar nici sarac. Masina nu am, ca nu am carnet. Am avut un BMW pe care l-am vindut tocmai din acest motiv – statea degeaba in fata casei. Mai, cred ca am ghinion cu carnetul asta! Cind ma duc la examen, ori ma iau eu de politisti, ori ma trateaza ei ca pe un copil (si iar ma enervez), ori ma sperie unul care imi taie calea si incep sa merg in hip-hopuri si o lovesc pe politista cu capul de toate geamurile…

– Zi-mi ce parere ai despre muzica de la noi.

Totul se bazeaza atit de mult pe aparenta si pe imagine, incit parca nu-mi mai vine nici sa mai cint. La noi conteaza numai suprafata, pojghita, oja de pe unghie – chiar daca unghia e murdara. De fapt, nici nu vezi ca e murdara. Lasind la o parte ca la ora actuala muzica rom‰neasca a ajuns aproape toata un karaoke animat.

– Esti cunoscut de toata lumea ca un burlac convins. Asta inseamna ca esti singur-singurel?

Oarecum. Cred ca m-am indragostit putin, trebuie sa vad, sa-mi clarific starea. Inainte am avut o logodnica, un an de zile; o cheama Diana si nu e cunoscuta pe la noi – este manechin si lucreaza prin strainatate. Lucrurile n-au mers cum as fi vrut – si pe de alta parte si eu sint un etern indragostit – si ne-am despartit. Iar acum sint singur, cum ziceam.

– Ai fost acuzat si de chestia cu Anana. Ea e o tipa misto, chiar nu ti-a facut cu ochiul?

Astea sint prostii ale presei, aud chestia asta de doi ani. Niciodata nu mi-a facut cu ochiul. Pai iti dai seama? – eu am avut iubite care ma asteptau acasa cu sabia, tu ai innebunit? Eu am viata mea sentimentala, tumultuoasa, dar care nu a avut nici o legatura cu Anana.

– Ce inseamna ca esti un tip boem? Iti petreci noaptea prin cluburi?

Nu cluburi. Eu ador ideea de circiuma – sint actor, iar actorii sint, in general, innebuniti dupa circiuma.

– Asta implica si ideea de bautura…

Eu nu sint adeptul bauturii pina la inconstienta. O data pe luna doar – e necesar sa te purifici. Dar, de obicei, ma opresc la jumatatea drumului. Dintre bauturi, sint mort dupa vin si sint un degustator, cunosc soiuri de vin, merg prin podgorii…

– Pina la urma, ce-ti place cel mai mult sa faci in viata?

Imi place sa traiesc viata la maximum. Eu am doua lucruri pe care, daca le am, ma pot declara multumit: muzica si dragostea.

– Dragostea sau sexul?

Nu, dragostea. Sexul il faci oricind. Eu l-am facut si in copac, si in taxi, si in lift, si pe acoperis, am facut dragoste si la etajul zece, cu fata pe jumatate afara, cu capul in jos – aproape de crima, sexul dus la extrema. Nu, e vorba de dragoste. Stii, cum zicea si Leonard Cohen: „Dragostea e singurul motor al supravietuirii”.

Cezar Paul-Badescu

PRO TV Magazin