De unde vin câinii?

De: Mia Nicolescu / 10.03.2015, 19:00
De unde vin câinii?
Toți câinii provin dintr-un animal asemănător cu lupul, numit Tomarctus. Aceasta este o străveche creatură, cunoscută și sub porecla de „tatăl câinilor", care cutreiera pădurile în urmă cu, probabil, 15 milioane de ani.

Caracteristicile și obiceiurile câinilor sălbatice au fost moștenite, în întregime, de către câinii domestici. Trecând peste aparențe, câinii domestici sunt frații lupilor, coioților și șacalilor – câinii sălbatici tipici. Toți aceștia fac parte din ramura familiei Canis.

Toți membri familiei Canis sunt atât de înrudiți încât câinii domestici se pot împerechea cu lupi, coioți sau șacali și pot da naștere unor pui sănătoși. Însă, niciuna dintre aceste specii nu se va împerechea cu o vulpe. Vulpea face parte din altă ramură a familiei mamiferelor canine.

În urmă cu mult timp, omul timpuriu a domesticit câțiva câini sălbatici. E posibil ca ei să fi fost pui de lupi. Sau putea fi chiar și șacali sau alți membri ai familiei câinilor sălbatici. Omul a descoperit că aceste animale pot fi utile. El îi folosea ca să îl ajute să vâneze alte animale și păsări, pentru a-și procura mâncare și haine.

Pe măsură ce omul a devenit și mai civilizat, a văzut că aceste animale îi pot fi prieteni, dar și paznici de nădejde pentru casele și vitele lui. În timp, s-au dezvoltat diferite rase de câini, pentru diferite scopuri. Câinii cu nas lung, cum sunt setterii, englezescul pointer și beagle-ii au fost dresați să urmărească mirosul jocurilor, păsărilor, iepurilor. Alții, cum sunt ogarii, fugăreau iepuri și căprioare. Câinii puternici și masivi, ca mastiff-ul, trag cărucioare. Iar alți câini au fost dresați să asigure paza la locul de muncă și să simtă mirosul dușmanului, pe câmpul de luptă. În plus față decâini de vânătoare și de lucru, au fost dezvoltate și rase folosite în sport sau, pur și simplu, de companie.