De unde vin semințele de iarbă?

Acestea sunt numite preerii sau câmpii ori pășuni. Pampasurile din America de Sud, stepele rusești, câmpiile din Africa de Sud, toate sunt „mări” de iarbă.

Cele mai multe ierburi se înmulțesc prin semințe, care sunt împrăștiate în multe moduri. Unele sunt acoperite cu puf și purtate de vânt. Altele sunt suflate pe pământ.

Păsările împrăștie semințele lipite de mâncarea pe care o adună de pe jos și, în timp ce zboară, acestea cad în locuri noi.

Unele semințe de iarbă au spini ascuțiți. Acestea se agăță de hainele oamenilor sau de blana animalelor care trec pe lângă plantă și sunt purtate mai departe.

Multe tipuri de semințe de iarbă au fost purtate, uneori din greșeală, odată cu transporturile comerciale în părți îndepărtate ale lumii.

De exemplu, semințele de molasă au fost aduse în Lumea Nouă din Africa pe vase. Cozile plantei erau folosite de sclavi ca așternut.

Când așternuturile au fost aruncate pe pământ, semințele și-au urmat cursul. Astfel, iarba s-a împrăștiat din Africa în America de Nord.

Unele ierburi trăiesc doar un sezon și apoi mor. Ele trebuie replantate în fiecare an. Alte ierburi apar anual.

Rădăcinile ierburilor de pășune sau cele care cresc pe gazon supraviețuiesc iernii. Fire noi apar în fiecare primăvară. Acestea sunt ierburile perene.