E o excepție sa poți sa faci ce-ți place

Tanara de origine romana devenita una dintre cele mai apreciate actrițe ale Germaniei de azi este tot timpul deschisa și zambitoare. Alexandra Maria Lara a fost o prezența absolut cuceritoare la Cluj, în juriul TIFF.

Cum te simți la Cluj? Cum e TIFF-ul?

Impresionant. Filmele pe care le-am vazut sunt excelente, iar faptul ca am fost invitata sa fac parte din juriu este extraordinar. Sunt pentru prima oara la Cluj, pana acum cunoscusem numai Bucureștiul (pe care îl iubesc foarte tare). Sunt mulți oameni tineri, sunt oameni care iubesc filmul, se simte asta, e o atmosfera cu totul deosebita. Sunt sali pline la filme, nimic nu este forțat, starea tuturor este de euforie.

Ce filme ți-au placut în mod deosebit?

Filmul lui Cristi Puiu, de exemplu, a fost foarte adevarat, uman, curajos, absolut excepțional. Ma bucur și ca au caștigat la Cannes, astea sunt succese meritate. Mi-a mai placut „Whisky” prin simplitatea și tandrețea lui.

Cum crezi ca ar fi primit filmul „Moartea domnului Lazarescu” în strainatate?

Ca întotdeauna, cum se întampla cu filmele bune, ar ajunge la inima publicului de peste tot.

Care este condiția actorului tanar în Germania? Este silit sa faca permanent slalom printre diverse opțiuni, ca aici, sau are o situație mai lejera?

E tot așa. Și în Germania, ca peste tot în lume, sunt mulți actori talentați, dar care nu au întotdeauna o șansa. E o excepție ca actor sa poți sa-ți faci un drum așa cum îți dorești tu. Cred ca fiecare actor din lumea asta își dorește sa lucreze în producții de buna calitate. Depinde de orice om ce compromis trebuie sau vrea sa faca!

Cum a fost drumul spre „Der Untergang”, în care ești vedeta, și întalnirea cu acest rol atat de dificil? Cum era Traudl Junge?

Era foarte tanara cand a lucrat pentru Hitler, înainte de-a fi angajata s-a prezentat împreuna cu alte domnișoare la Adolf Hitler, pentru postul de secretara. În cartea ei, ea descrie într-un fel foarte interesant cum a vazut ea toata treaba asta la varsta de 22 de ani, cat de impresionata a fost și ce înseamna sa stai în fața unuia dintre cei mai puternici oameni din lume.

V-ați întalnit vreodata?

Din pacate, eu nu am cunoscut-o, a murit în 2002, înainte sa înceapa filmarile la „Der Untergang”. Dar am citit mult despre ea, am vazut și un film documentar despre ea, cand era mai batrana. Aceasta femeie n-a mai trait nici o zi din viața ei fara acest subiect. N-a mai parasit-o niciodata. A avut norocul sa supraviețuiasca, dar în ce condiții…

Unele voci au spus despre film ca îl umanizeaza pe Hitler.

Da, asta este reproșul cel mai frecvent. Evident, Hitler a fost un om. Și asta este și tragedia, daca toți ar fi știut ca e un drac sau un monstru, probabil ca nu s-ar fi întamplat totul așa cum s-a întamplat.

Citește interviul integral numai în