Emil Grădinescu – Un grădinar, două fete talentate şi… fotbal cît cuprinde

– Toată lumea se lamentează de situaţia fotbalului românesc.
Mai are ceva şanse să iasă… din criză?
Toţi ne pricepem la fotbal şi nu trebuie făcut nimic ca să-l
însănătoşim, că s-ar putea să moară. Aşa că mai bine îl lăsăm în
pace că-şi revine singur. La „Fotbal Zoom”, emisiunea pe care o
realizez la GSP TV, vrem să scoatem la iveală şi partea frumoasă a
fotbalului. Ştiu că pare greu de crezut, dar există şi aşa
ceva!

De curînd, chiar am lansat o provocare fotbaliştilor români şi am
zis aşa: „Cine face primul , aşa cum face Ronaldinho, îi dedicăm o
emisiune întreagă!”. Vine şi vorbim numai de el, sîntem la
dispoziţia lui.

Eu am încredere în fotbalul românesc, cum am încredere că
se va întîmpla ceva bun şi cu ţara asta. De exemplu, observ că
hoţii au devenit mai civilizaţi. După ce-ţi fură banii din geantă,
îţi lasă servieta două străzi mai încolo. Eu am păţit-o! Mie mi-au
luat 3 genţi din casă şi, după trei zile, le-am găsit aruncate
cinci case mai încolo… cu tot cu acte, ochelari, chiar şi
carduri! I-au interesat numai banii. Ăsta e un semn de civilizaţie,
zic eu!

– De ce sînt mai interesante meciurile urmărite de pe marginea
terenului decît cele din tribună?
Atmosfera face totul!
Îmi amintesc de o fază genială, în care Hagi dăduse gol în meciul
cu Elveţia, un meci de calificare foarte important. Iar ăştia de pe
bancă nu se mai terminau cu bucuria: se pupau încontinuu şi
trecuseră deja vreo 5 minute de cînd Hagi dăduse gol. Şi de cîte
ori se mai apropia de marginea terenului, iar îi strigau: „Bravo,
Gică!”. La care Hagi se enervează şi le strigă: „Ho, da’ mai
potoliţi-vă!”.

Comoara din grădină

– De ce vă place atît de tare grădinăritul?
Am o
grădină de care sînt tare mîndru. Urmează acum să-mi pun lalele,
căci este perioada lor de plantare. Pentru mine este cea mai bună
metodă de a mă relaxa, mai ales cînd vin obosit de la emisiune sau
urmează să comentez un meci. Aşa mă pregătesc eu, în grădină, la
masă, cu laptop-ul în faţă, căci am Internet wireless.

– Ce trăsnăi face puştoaica dvs.?
Ana creşte, are
deja un an şi o lună. A început să meargă, de vorbit – încă nu, dar
gîngureşte pe limba ei. Mai ales atunci cînd ne ceartă sau nu-i
convine ceva şi începe să arunce cu mobilul în ecranul plasmei.
Nu-mi doresc să facă sport de performanţă. Am stat de vorbă cu
Carmen şi vreau să o dau la înot, la dansuri sportive şi va face
muzică, clar!

Are o piesă preferată de la Chickenfoot (n.r. trupă americană de
hard rock). Rîde, dansează, se manifestă zgomotos. La un moment
dat, începe piesa asta şi Carmen se aştepta să audă premergătorul
uruind prin cameră, pentru că Ana era în dormitorul ei, iar boxele
în sufragerie. Şi nu se aude nimic! Se duce Carmen în dormitor şi
vede premergătorul gol, fata nicăieri. Ajunge în sufragerie unde o
găseşte pe asta mică în fund şi gesticulînd de mama focului.

Fotbal Zoom
LUNI-MARŢI, 00.15, GSP TV