Gabi Jugaru – Omul cu o mie de feţe!

Trei bucurii esenţiale

– Şi totuşi…
Am două fiice extraordinare. Cea mare e în anul I la Facultatea de jurnalism de la Iaşi şi e foarte talentată. Cea mică o să intre în clasa I, dar ştie să citească de la trei ani şi jumătate. Ele sînt cea mai mare bucurie din viaţa mea. Mai am bucuria să văd oamenii fericiţi după ce le ţes un scenariu bun şi să se bată pe burtă după ce le gătesc ceva delicios.

– Ce le gătiţi?
Ştiu să gătesc absolut orice. În echi­pa noastră sînt 15 oameni şi în deplasare le gătesc negreşit. Le fac to­chitură, tocăniţe. Nu prea mă bag la ciorbe pentru că necesită mult timp. Am fost împreună la grătare şi cu familiile. Aşa facem noi team building.

– Ce e cel mai greu de făcut la emisiunea dvs.?
Nu mi-e greu să fac scenariul, nici desfăşurarea acţiunii nu e grea, chiar dacă sînt un maniac al deta­liilor. Cel mai greu e ca aceste farse să fie filmate. Deşi avem dotări tehnice foarte bune, e greu să ai pe casetă acţiunea. Camera­manii au filmat din copac, din canal, întinşi pe burtă în noroi, îngropaţi în ză­padă cu o prelată albă dea­supra, de sub maşină. Sînt oameni de excep­ţie şi nu pot decît să le mulţu­mesc că lucrează cu mine.

În prima ediţie, Vali Vijelie este peţitor în farsa lui Jugaru
Gabi Jugaru se pregăteşte să pună pe jar emoţiile şi să treacă prin foc şi pară răbdarea următoarelor sale ”victime” începînd din 16 februarie. ”Oamenii sînt tot mai dornici şi mai deschişi să facă farse, să mi se alăture la tot soiul de ţăcăneli”, spune Gabi. ”Numărul de mailuri pe care le primim pe [email protected] e foarte mare, semn că cei de acasă sînt avizi după veselie. În acest sezon am încercat să ajungem în cît mai multe oraşe importante ale ţării, pentru a împărţi farse în stînga şi-n dreapta”. Sîmbătă, 16 februarie, Jugaru dă startul sezonului trei de farse cu un scenariu în care i-a avut complici pe Vali Vijelie şi Ionică Minune. Farseurul de la Pro TV a regizat o adevărată scenă de peţit, condusă de Vali Vijelie. Acesta a jucat rolul unchiului unei tinere de 16 ani, care rămîne însărcinată şi, prin urmare, trebuie măritată. La mijloc intervine şi un contract prenupţial, în care este specificat că tatăl viitorului mire este obligat să dea însurăţeilor un apartament şi un teren, plus alte cadouri. Victima lui Jugaru, disperată, nu-şi poate crede ochilor cînd, colac peste pupăză, apare şi un lăutar cu acordeon pentru a sărbători evenimentul, iar Vali Vijelie încinge o horă pe cinste.

– Ce beneficii aduceţi “victimelor” cărora le faceţi o farsă?
Le verific în primul rînd starea inimii, tensiunea, le verific rezistenţa la stres, starea emoţională. În 99% din cazuri, ţinta farsei mi-a mulţumit la final. Au fost o mulţime de aşa-zise victime care, ulterior, au vrut să mă ducă la restaurant, să vorbim, să bem, să gustăm specialităţi.

– Şi v-aţi îngrăşat din cauza emisiunii?
Din păcate, programul meu este foarte încărcat şi cred că oamenii au înţeles dacă le-am refuzat invitaţiile la restaurant. Dar e adevărat că, de cînd am venit de la Iaşi în Bucureşti, m-am cam îngrăşat. Dar nu pentru că am stat prin restaurante, ci din cauza programului mult mai dezordonat pe care îl am de cînd locuiesc în Capitală.

– Dar cadouri v-au fost oferite?
Mă sună unii oameni cărora le-am făcut scenarii să îmi spună Sărbători fericite, la mulţi ani. Am avut un complice care, după ce ne-a ajutat să facem o farsă, şi-a tapetat biroul cu poze cu echipa noastră. Ne-a invitat apoi la ziua lui. Mi-am făcut prieteni şi printre complici şi printre victime. Dar cadouri nu am primit. În schimb, din acest sezon o să ofer eu cadouri: un ceas cu poza mea, ca să ştie ora exactă cînd s-a terminat farsa, şi o şampanie cu brand-ul emisiunii.

– În timpul filmărilor, aţi făcut răutăţi mari ţintei?
Răutăţi niciodată. Am făcut însă o farsă unui individ care administra un spaţiu. Întîmplarea a făcut ca el să aştepte în acel timp Garda financiară. Vizita noastră s-a suprapus şi i-am spus că, în spaţiul de care avea el grijă, am găsit un evadat! Omul a îngheţat, apoi mi s-a urcat la propriu în spate. I-au trebuit două zile să-şi revină din şoc. Şi apoi şi-a luat o săptămînă concediu să se refacă. A fost cea mai incredibilă reacţie pe care am văzut-o în viaţa mea.

– Să trecem şi la lucruri mai plăcute. În timpul farselor pe care le-aţi făcut, s-au născut poveşti de dragoste?
Nu mă bag peste emisiunile de gen. Dar, în sezonul care începe din această lună, o doamnă a dorit să facă o farsă soţului cu care era căsătorită de 20 de ani. Am convins-o cu greu să accepte scenariul propus de mine. Soţul ei s-a trezit că era invitat la restaurant de două familii celebre de manelişti, familia Minune şi familia Vijelie, care îl forţau să facă un contract prenupţial … Nu vă dezvălui deznodămîntul, pe care îl veţi vedea în acest sezon trei. Oricum, cred că a fost o aniversare memorabilă de 20 de ani de căsnicie…

– Aţi fost într-o mulţime de ipostaze în farsele pe care le-aţi conceput. În care dintre ele vă regăsiţi şi în realitate?
În aproape toate. Pe vremuri, fiind student la seral, a trebuit să muncesc prin multe locuri. Am fost pe şantier, ca muncitor necalificat. Acum, tot în construcţii lucrez. Construiesc scenarii care sînt, de fapt, bucăţele de realitate.

– Aţi avut vreo “pană” de imaginaţie?
Nu, am capul mare şi imaginaţia la fel. Şi, ca să spun aşa, creierul se zbate tot timpul.

– Cu ce vă mîndriţi?
Nu mă mîndresc. Sînt sigur că există şi alte creiere care pot concepe scenarii de farse cel puţin la fel de bune ca ale mele. Dar eu am avut şansa să ajung la PRO TV.