Johannes – I.Real: Magie la extreme

De: Cătălina Matei / 10.05.2010, 00:00
Johannes - I.Real: Magie la extreme
”Să nu încercaţi asta acasă!”. Noi vă spunem doar să priviţi comozi din faţa micilor ecrane un nou număr incredibil realizat de Johannes la PRO TV. Pe 12 mai, iluzionistul de la ”I.Real” va conduce o maşină legat la ochi, pe un drum închis, fără să vadă absolut nimic, alături de copilotul său, vedeta ”ProMotor” Roxana Ciuhulescu.

– Tren, buldozer, acum o maşină… Cu ce alte vehicule
ai de gând să te mai „joci”?

Cu siguranţă vor mai fi tot felul de vehicule, dar îmi place să nu
fiu foarte sigur de asta… Nu am o linie clară a experienţelor
prin care vreau să trec. Deşi întrevăd ce va urma, după cum
spuneam, e bine să laşi loc de neprevăzut şi să nu îţi atârni pe
perete orarul vieţii tale.
– Care a fost cea mai neaşteptată reacţie pe care ai
primit-o din public în timpul unui număr de magie?

Îmi amintesc, de exemplu, momentul în care o femeie a sărit brusc
şi mi-a luat mâna dreaptă, pe care a dus-o direct la pieptul ei,
zicându-mi cu voce tare că are cancer la sân şi că să fac ceva în
sensul ăsta.
– Pentru cine sau pentru ce ai renunţa la actuala ta
ocupaţie?

Nu aş renunţa la ce fac pentru absolut nimeni şi nimic altceva. Nu
aş putea renunţa la ocupaţia care mi-a deschis înţelegerea faptului
că nu tot ceea ce vezi pe viu, chiar în faţa ta, este şi ceea ce
pare a fi.
– Ai apelat vreodată la un truc de magie ca să cucereşti o
fată?

Da. Ţin minte că, în liceu, de cele mai multe ori, în loc să le
atrag, le speriam.

Ce vedem la „I.Real” pe 12 mai?
„Pentru prima dată în România am condus o maşină (un bolid) legat
la ochi, pe un drum dificil într-o zonă muntoasă. Vă rog să nu
încercaţi aşa ceva acasă, mai ales dacă nu aveţi muntele vostru.
Acum, serios, e vorba de foarte mult antrenament şi de un echilibru
psiho-mental foarte bun. Vorbind despre riscuri, ele au fost foarte
mari. În primul rând, era vorba despre viaţa mea şi a Roxanei
Ciuhulescu. Puteam deveni infirmi pe viaţă sau puteam să ne
încheiem socotelile lumeşti şi spun asta pentru că am mers foarte
repede prin acele serpentine, la marginea cărora se căscau nişte
râpe destul de adânci, iar, la un moment dat, am trecut chiar şi pe
lângă un baraj”, povesteşte Johannes.