Kung Fu Hustle – lovitura de maestru

„Kung Fu la gramada” e o extravaganta și hiper-excesiva – și aici țineți-va bine- -comedie/acțiune/muzical/drama. Nu e nevoie sa fii fan de kung fu pentru a te bucura de vivacitatea și nebunia sa.

Sing (Stephen Chow) e un escroc marunt, ghinionist, care vrea sa faca parte din imfama și atotputernica „Banda a toporului”. Între timp, aceasta gașca rau-famata vrea sa domneasca peste un teritoriu foarte disputat, o strada sacra dintr-un cartier saracacios, protejata de niște personaje pestrițe, printre care câțiva experți kung fu deghizați în oameni obișnuiți. Dupa câteva confruntari cu bandiții și cu un adversar feroce poreclit „Bestia”, Sing își depașește stângaciile de începator și-și da seama ca e cel mai mare maestru de kung fu, a carui menire e sa protejeze miraculoasa strada.

Cam acesta ar fi rezumatul ultimului succes planetar al cinematografiei asiatice, realizat de Stephen Chow.

De data aceasta, regizorul a fost lasat sa-și dea frâu nebuniei, fara intruziunea vreunui studio și fara vreun scenariu care sa-i restrânga creativitatea.

Ca și „Shaolin Soccer”, filmul anterior al regizorului, „Kung Fu Hustle” e un maniacal și teribil de amuzant amestec de cafteli clasice kung fu, efecte speciale și comic. Dar de data aceasta geniul vizual al lui Chow a ajuns pe ecrane fara a fi molestat de catre distribuitorul pentru piața europeana și americana, în acest caz înțeleptul Sony Pictures Classics.

„Shaolin Soccer” a avut parte de o soarta fatala, atunci când Miramax a hotarât sa-l remonteze într-o maniera inepta, sa-i adauge o alta coloana sonora și sa-l dubleze, înainte de a-l atunca fara nici un fel de fanfara pe piața domestica. Sony a riscat și a câștigat – filmul a devenit cea mai profitabila producție asiatica din ultima vreme, cu încasari mondiale de peste 90 de milioane de dolari.

Filmul e o experiența cinematografica pura, singulara: ni se livreaza o avalanșa de acrobații marțiale siderante, batalii regale, secvențe de comedie burlesca a la Buster Keaton și Charlie Chaplin și momente de muzical în tradiția Metro Goldwyn Mayer.

E un vârtej colorat foarte coregrafiat și stilizat ce-ți produce valuri successive de adrenalina- ceea ce-l transforma într-o placere și pentru ochi și pentru creier. Sublimele secvențe de acțiune pline de efecte speciale și care închipuie un tango febril, sunt coregrafiate de Yuen Wo-ping (cel responsabil și pentru faimoasele scene de lupta din Matrix) atât de minuțios, ca devin aproape ridicole.

Kung Fu are o doza de ridicol, dar în acel sens învigorant de trazneala cinematografica. Privindu-l, îți vin în minte imagini din desenele animate cu Road Runner, din flamboaiantele numere muzicale ale lui Busby Berkeley sau din toridele povești de dragoste hollywoodiene. Mare parte din bucuria pe care o ai urmarind acest acest superb carnaval, ți-o provoaca jocul „identifica citatul”.

Mai multe despre stilul Kung Fu din filme numai în