La zece zile după Sf. Valentin, românii sărbătoresc Dragobetele

Apropo.ro / 23.02.2005, 10:49
La zece zile după Sf. Valentin, românii sărbătoresc Dragobetele
Abia ce au terminat de dăruit inimoare de ciocolată sau de pluș roșu cu ocazia Sf. Valentin, românii sărbătoresc pe 24 februarie - cu mai puțină pompă, ce-i drept - Dragobetele, străvechea zi a îndrăgostiților de pe plaiurile


Abia ce au terminat de dăruit inimoare de ciocolată sau de pluș roșu cu ocazia Sf. Valentin, românii sărbătoresc pe 24 februarie – cu mai puțină pompă, ce-i drept – Dragobetele, străvechea zi a îndrăgostiților de pe plaiurile mioritice.

Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei și al bunei dispoziții. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară și era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, și cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă.

Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos și iubăreț nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-și piardă mințile. Un fel de Zburător metamorfozat apoi de Maica Domnului într-o floare.

În lumea satului românesc, pînă la jumătatea secolului XX, el era sărbătorit la 24 și 28 februarie sau la 1 și 25 martie, potrivit cercetătorului Ion Ghinoiu, autorul volumului „Zile și mituri”.

În ziua cu pricina, semnalul era dat de păsările nemigratoare, care se strîngeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau și începeau să-și construiască cuiburile. Despre „păsările” neînsoțite la Dragobete știa toată lumea că rămîn singure și fără pui pînă în aceeași zi a anului viitor.

După modelul zburătoarelor, fetele și băieții se întîlneau să sărbătorească Dragobetele, pentru a rămîne îndrăgostiți pe parcursul întregului an. Dacă timpul era favorabil, ei se adunau în cete și ieșeau la pădure hăulind și chiuind, pentru a culege primele flori ale primăverii: ghiocelul și brîndușa. Din zăpada netopită fetele își făceau rezerve de apă, cu care se spălau la anumite sărbători din timpul anului.

În Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Transilvania circula și o zicală: „Dragobetele sărută fetele”.

Steaua acestui flăcău, a cărui evocare acționa direct asupra fibrelor erotice ale tinerilor, a început să apună în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Într-un fel, Dragobetele a fost și el o victimă a comunismului. După Revoluție, locul lui a fost luat treptat de Sf. Valentin, pe care l-am importat din lumea occidentală și îl sărbătorim conștiincios în 14 februarie.

Mediafax