Manifestatii de protest in Franta fata de reforma universitatilor

 

Mii de studenti si liceeni au manifestat marti pe intreg teritoriul Frantei fata de legea privind autonomia universitatilor, acuzata ca promoveaza dezangajarea statutului si un invatamant cu "doua viteze", la o luna dupa inceperea miscarii de protest.

La Paris, intre 3.000 (potrivit politiei) si 10.000 de tineri (potrivit organizatorilor), majoritatea liceeni, dar si profesori, au defilat intre Piata Republicii si Cartierul Latin, cerand abrogarea legii si denuntand negocierile care se desfasoara in acelasi timp la Ministerul Educatiei cu cinci organizatii studentesti.

Acceptarea negocierilor de catre Unef, sindicat majoritar, a divizat miscarea la sfarsitul saptamanii trecute, o organizatie nationala studenteasca cerand continuarea mobilizarii.

Presedintele Unef, Bruno Julliard, a dat asigurari ca aceste intrevederi au obtinut "importante progrese", cerand adunarii generale a studentilor sa le "ia in considerare".

La Lyon au fost intre 850 si 2.000 de manifestanti, in timp ce la Marsilia circa 1.000, potrivit politiei. La Bordeaux s-au reunit intre 1.500 si 2.000 de studenti, la Lille intre 3.000 si 4.000, in timp ce la Rouen, in vestul tarii, intre 1.000 si 2.000 de persoane.

Miscarea studenteasca a perturbat de patru saptamani functionarea a circa 40 de campusuri din totalul de 85, provocand incidente intre studentii grevisti si cei care nu erau in greva, evacuari operate de fortele de ordine si inchiderea administrativa a mai multor universitati.

De o saptamana, miscarea de protest a atras de partea ei si liceenii.

Universitatea Rennes-2, din vestul Frantei, a fost evacuata de fortele de ordine marti, dupa sosirea unui cortegiu de studenti grevisti.

La Paris, circa 20 de licee au fost blocate prin baraje de elevii aflati in greva, precum si mai multe universitati, intre care si Sorbona.

Pentru a incerca sa dezamorseze criza, Guvernul, confruntat in ultimele saptamani cu greve in transporturi si administratia publica, a anuntat cresterea bugetului pentru invatamantul superior cu 50 la suta in cinci ani, pentru a ajunge de la zece miliarde la 15 miliarde de euro.