Mihaela Rădulescu – ”Orice om mare poate să se joace de-a ce vrea el“

De: Cătălina Matei / 21.12.2010, 11:00
Mihaela Rădulescu – ”Orice om mare poate să se joace de-a ce vrea el“
Mihaela Rădulescu s-a întors în ţară cu ceva surprize la Antena 1. Înainte să vedeţi despre ce este vorba, ne-a povestit cum stă cu pregătirile de Crăciun şi ce îşi doreşte de la anul care vine.

– Ce emisiuni pregăteşti de Sărbători?
O ediţie specială dublă de Crăciun, adică o porţie dublă şi
ademenitoare de divertis­ment. Din păcate, nu mă pot lăuda că am
pregătit-o eu, ci echipa mea minunată cu care am lucrat atâţia
ani.
– Ce ai făcut în ultimul timp? Şi de ce ţi-e cel mai tare
dor atunci când nu eşti în ţară?

Scriu, zilnic, de câte ori nu fac lecţii cu Ayan sau mâncare sau ne
jucăm sau citim împreună sau vizităm câte ceva… Mi-e dor doar de
câţiva oameni care-mi sunt parte din suflet, de nimic altceva,
deocamdată…
– Ce cadou primeşte Ayan de la Moşu’?
Nu pot să spun aşa ceva, e secretul lui şi al Moşului! Dar merită
orice, căci e un copil grozav, care termină şcoala cu note maxime
şi care nu-mi face decât zile senine…
– Sunteţi de altă religie – iudaică. Ce presupune acest
lucru?

Mi-am învăţat şi fiul să fie la fel de tolerant şi de deschis ca
mine, în privinţa religiilor. Am aprins şi lumânările de Hanuka, am
făcut şi bradul de Crăciun şi e o lecţie bună pentru el, mai ales
că trăim într-o comu­ni­ta­te cu oameni veniţi din toate colţurile
lumii.
– Cum îl înveţi pe Ayan să preţuiască ce
are?

E o lecţie foarte importantă, mai ales când îţi creşti copilul
într-o lume de oameni fără grija zilei de mâine. Şi eu şi tatăl lui
suntem foarte atenţi să aibă simţul valorii şi al realităţii. În
con­tinuare respectăm regula de a-i lua o singură jucărie nouă doar
când a făcut un lucru important şi meritoriu, la şcoală sau în
particular, dăruim mereu jucăriile pe care nu le mai foloseşte
altor copii mai săraci (şi acest lucru îl face personal, de câte
ori venim în ţară). De aici mi-a venit şi ideea noii campanii
umanitare din magazinele „Picioru Gras” – i-am rugat pe părinţi să
aducă toate hainele care le-au rămas mici copiilor lor şi primesc
în schimb o reducere importantă la cumpărarea hainelor noi. Iar
hainele donate ajung la copiii săraci, prin câteva organizaţii
umanitare cu care colaborez de ani de zile.
– Lui Dani îi plac elicopterele de jucărie, cu
radiotelecomandă…

Câtă vreme e un hobby sănătos, care nu face rău nimănui, cred că
orice om mare poate să se joace de-a ce vrea el, mai ales dacă din
asta obţine o bucurie pură, ca a unui copil…
– Ce îţi doreşti pentru 2011?
Îmi doresc aceeaşi linişte în care trăim acum, eu şi fiul meu, şi
tot ce înseamnă bine pentru familia noastră – sigur, formularea
asta generală are repere pe care mi le ştiu bine şi pe care le
urmăresc îndeaproape, nu aştept să mi se întâmple minuni, ci le
provoc, le invoc, le muncesc până se întâmplă.