Un tensiometru este un instrument care măsoară presiunea din artere în momentul când inima pompează sânge (tensiunea sistolică) și în momentele dintre bătăile inimii (tensiunea diastolică). Scopul lui este să ofere o citire rapidă a acestor valori, care ajută la monitorizarea stării de sănătate cardiovasculare. Există modele simple pentru uz casnic, dar și echipamente profesionale folosite în cabinete medicale.
Felul în care funcționează un tensiometru poate fi înțeles dacă privești componentele principale: manșeta umflabilă, tuburile, elementul de măsurare (manometru sau senzor electronic) și, la modelele manuale, stetoscopul. Manșeta se strânge în jurul brațului pentru a opri sau pentru a limita fluxul de sânge. Pe măsură ce aerul este eliberat, aparatul detectează semnalele care indică valorile de presiune. Principiul e simplu: întreruperea și reluarea fluxului sanguin generează zgomote și schimbări de presiune, pe care le transformă în cifre.
Există două metode principale care sunt folosite pentru măsurarea cu ajutorul unui tensiometru: metoda auscultației și metoda oscilometrică. Metoda auscultației se bazează pe ascultarea sunetelor arteriale cu ajutorul unui stetoscop, în timp ce aerul se eliberează din manșetă. Metoda oscilometrică, folosită de majoritatea tensiometrelor digitale, detectează vibrațiile produse de fluxul sanguin și le convertește în valori numerice. Aici intervine diferența practică, adică faptul că modelele digitale sunt mai ușor de folosit, în timp ce modelele manuale pot fi mai precise dacă sunt folosite corect.
Modelele automate folosesc un senzor oscilometric și un microprocesor care calculează valorile. Manșeta se umflă și se dezumflă singură, iar pe ecran apar afişate tensiunea sistolică și cea diastolică, precum şi pulsul. Aceste aparate sunt ideale pentru acasă, pentru că sunt rapide și nu necesită abilități speciale. Unele modele salvează măsurători, au memorie pentru mai mulți utilizatori și chiar anumite funcții care semnalează bătăi neregulate ale inimii.
Modelele manuale includ manșeta și un manometru cu indicator sau un manometru cu mercur. Acestea necesită un stetoscop și îndemânare pentru interpretarea sunetelor Korotkoff. Profesioniștii le apreciază pentru fiabilitate și pentru faptul că, în anumite situații clinice, pot oferi citiri mai puțin influențate de erori electronice. Totuși, pentru uz casnic, pot fi mai incomode și necesită instruire pentru măsurarea corectă.
Tensiometrele pentru încheietură sunt mici și ușor de purtat, dar precizia lor poate fi influențată de poziția mâinii și de mișcările utilizatorului. Tensiometrele ambulatorii pe 24 de ore sunt folosite pentru a monitoriza tensiunea pe parcursul întregii zile și al nopții. Acest tip de tensiometru înregistrează valori periodice și oferă o imagine mult mai completă decât măsurătorile izolate. Acesta este recomandat atunci când medicul suspectează variații semnificative sau fenomene temporare care nu apar în timpul măsurării efectuate la cabinet.
Acuratețea măsurătorilor efectuate este foarte importantă şi depinde de calitatea aparatului, de modul în care este folosit și de circumstanțe. Modelele validate clinic și verificate periodic sunt considerate a fi de încredere. E important să folosești o manșetă de mărime potrivită și să respecți instrucțiunile de măsurare pentru a evita eventualele erori. De asemenea, diferențele între valorile obţinute cu modelul de acasă și valorile obţinute prin măsurătoarea de la cabinet sunt normale, pentru că factorul emoțional și poziția corpului pot să schimbe cifrele.
Contează foarte mult cât de corect folosești tensiometrul pentru ca valorile indicate să fie cele reale. Înainte de măsurare odihnește-te cinci minute, stai așezat cu spatele sprijinit, picioarele pe podea și brațul la nivelul inimii. Manșeta trebuie aplicată ferm, dar nu prea strâns. Evită cafeaua, fumatul și efortul imediat înainte de măsurare. Dacă folosești un tensiometru automat, urmează instrucțiunile producătorului. Dacă apar valori neobișnuite, repetă măsurarea după câteva minute și notează valorile pentru a le arăta medicului.
Este recomandat să luăm în calcul și eventualii factori care pot să conducă la rezultate greşite. De exemplu, manșeta prea mică sau prea mare, poziția greșită a brațului, vorbitul în timpul măsurării sau mișcatul pot afecta rezultatul. De asemenea, pulsul neregulat, respirația profundă sau hainele groase sub manșetă pot influența valorile obţinute. Din când în când, aparatele digitale pot necesita recalibrare sau verificare la un centru autorizat.
Păstrează aparatul curat, ferit de umezeală și șocuri. Verifică bateriile și înlocuiește-le la timp. Dacă tensiometrul digital dă rezultate bizare frecvent, verifică-l prin comparaţie cu un aparat de la un cabinet medical sau caută un service autorizat. Pentru modelele mecanice, asigură-te că manometrul nu are fisuri și că manșeta nu este uzată. O verificare periodică la unu sau doi ani este o idee bună, mai ales dacă îl folosești des.
Dacă observi valori constant ridicate, variații mari între măsurători sau simptome precum amețeli, dureri în piept sau dificultăți de respirație, mergi la medic. Notează măsurătorile și momentul zilei când au fost făcute, pentru că aceste informații ajută diagnosticul și tratamentul.