Radu Naum: „Am vrut să mă fac ciclist, dar nu m-a lăsat tata”

a:1:{i:1;a:1:{s:11:”datacontent”;s:5156:”

Digi Sport împlineşte 4 ani. Cum ai descrie experienţa ta trăită aici?

Excepţională. Am venit mai târziu, însă nu o să spun că cei din urmă vor fi cei dintâi. Am găsit o uzină de sport, cu un conţinut nemaivăzut pe un singur post de televiziune în România şi probabil că nici dincolo de ea, am găsit mai ales dorinţa de a arăta şi de a explica sportul astfel încât oricine să se poată uita oricând la Digi Sport şi să găsească ceea ce îşi doreşte, şi mai ales o prelungirea a nervilor şi pasiunii pe care le declanşează sportul.

Cât de greu este să fii obiectiv în acest domeniu?

E foarte simplu, dacă nu ai părţi pris-uri sau dacă ai doar curiozitatea de a înţelege şi a aduce în faţa oamenilor fenomentul despre care vorbeşti, dacă înţelegi că pasiunea trebuie să fie pentru profesie şi că trebuie să ţii cu marea echipă a telespectatorilor şi nu cu o formaţie sau alta, atunci chestiunea despre obiectivitate nici nu mai trebuie adresată.

Care ţi s-a părut cea mai tare competiţie sportivă din acest an?

Europa League, în mod subiectiv, pentru că este vorba despre parcursul unei echipe româneşti acolo şi pentru că, dacă e ceva ce diferenţiază meseria aceasta de altele, este că ea funcţionează cu combustibilul „emoţie permanentă”. Iar Steaua ne-a făcut plinul din acest punct de vedere şi am putut avea un reper clar a ceea ce înseamnă fotbalul nostru în raport cu cel al european, adică ne-am apropiat un pic mai mult de adevăr.

Te-ai gândit cum ar fi arătat viaţa ta dacă nu alegeai acest domeniu?

Ar fi arătat cu fundul într-o şa. Am vrut să mă fac ciclist, dar nu m-a lăsat tata. E adevărat că am vrut să mă fac şi jurnalist şi tot nu m-a lăsat. Asta se întâmpla prin 1985 când meseria asta conţinea o doză uriaşă de ode.

Nicoleta Nicolae

„;}}