Scurta istorie a visului

Mesaj de la Dumnezeu ? Expresie a inconștientului nostru ? Mecanisme de formare a caracterului nostru ? Istoria visului este veche de mii de ani și plina de reinterpretari. Iata mai jos câteva dintre marile lui etape.

De la civilizațiile antice la Evul Mediu – Visul, mesaj divin

Biblia, textele autorilor greci sunt pline de visuri profetice: visul este modul cel mai obișnuit prin care zeii își transmit dorințele sau amenințarile catre oameni. Se face apel la persoane „calificate”, sibile, magi, pentru a interpreta corect visurile carora li se acorda foarte multa importanța.

Din secolul al XVI-lea în secolul al XIX-lea – Visul nu înseamna joaca

Traiasca raționalismul! În aceasta era marcata de progrese științifice și filozofice, visul, considerat ca reziduu al superstițiilor obscure, nu-și mai gasește locul. Este considerat o dereglare pasagera a rațiunii, nu mai intereseaza pe nimeni cu excepția romanticilor care vad în vis o stare poetica și totuși lipsita de rațiune.

Top 10 tendințe în Rochii de Mireasă (P)

1900 – Visul, expresia dorințelor cele mai secrete

La sfârșitul secolului al XIX-lea, câțiva precursori încep sa reanalizeze funcțiile somului. Dar psihanaliza este știința care va revoluționa ideea visului, punându-l în centrul noii abordari a spiritului uman. În 1899, Freud publica „Interpretarea viselor”. Postulatul sau: visul este calea regala spre cunoașterea inconștientului. Aceasta latura pe care nu o putem controla și care ascunde impulsuri, sentimente, instincte se exprima prin intermediul visului. Sunt mesaje care exprima dorințele și tulburarile. Aceasta teorie uimitoare constituie înca una dintre pietrele de temelie ale concepțiilor moderne despre vis.

1912 – Visurile își au propriul limbaj?

Carl Jung, fost discipol al lui Freud, elaboreaza o teorie divergenta, concretizata în 1912 prin lucrarea „Metamorfozele și simbolurile libidoului”. Printre teoriile cele mai importante – noțiunea „inconștientului colectiv”, care transforma visul în pastratorul arhetipurilor ancestrale care dau forma speciei umane. Jung mai expune și ideea unui limbaj propriu visurilor: fiecare vis își construiește propriul simbolism.

1958 – Visul nu este o trasatura exclusiv umana

În 1958, cercetatorul francez Michel Jouvet face o descoperire fascinanta: visul este caracteristic unei anumite faze a somnului, „somnul paradoxal”, care exista la toate animalele cu sânge cald, adica și la mamifere și pasari. Omul nu este singura ființa care poate visa. Somnul paradoxal introduce o serie de ipoteze noi, printre care ideea ca visul ar servi la formarea individualitații proprii, prin retrairea trecutului și pregatirea acțiunilor viitoare.

Totuși, Michel Jouvet recunoaște ca știm foarte puțin despre somnul paradoxal. Istoria visului va mai continua multa vreme sa ascunda secrete.

Mediafax