Tradiții de Paște, în România și în lume!

În Ziua Sfântă, Duminica Învierii, tradiția spune că oamenii trebuie să poarte haine curate și noi, ceea ce simbolizează primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește întreaga natură odată cu primăvara. Se spune că femeile trebuie să aibă măcar o cămașă nouă, iar bărbații o pălărie, tot nouă.

TRIMITE O FELICITARE DE PAȘTE!

O altă tradiție spune că e bine să pui în apă un ou și un ban de argint și să te speli cu aceasta apă pe fată. Astfel se spune că vei avea obrajii rumeni că oul și tari precum banul și în plus, vei avea și un an cu belșug.

De asemenea, ouăle de Paști apara de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apara vițele de deochi. Dacă păstrează cojile, fetele nemăritate grăbesc căsătoria.

Ouăle, vopsite în Joia Mare, se ciocnesc după anumite reguli de Paște. Vezi aici cum se ciocnesc ouăle de paște!

Masa din prima zi de Paște este un prilej de reunire a familiei și a fi lângă cei dragi. Nu trebuie să lipsească bucate tradiționale precum ouăle roșii, drobul și friptura de miel, pască și vinul roșu.

Tot în această zi este motiv de bucurie și pentru copii, căci este ziua când vine iepurașul cu coșulețul plin de ouă și cadouri.

TRIMITE O FELICITARE DE PAȘTE!

Iepurașul este și simbolul fertilității, care a fost o pasăre rănită și pentru a nu muri a fost transformată de o zeiță în iepuroaica, dar care totuși după transformare depunea ouă, iar de aici a venit și vorba „vine iepurașul cu ouă”.

Udatul fetelor în a doua zi de Paște

Fetele din Bistrița-Năsăud sunt stropite cu parfum în cea de-a doua zi de Paște, obiceiul fiind preluat de la germani și maghiari, dar este păstrat atât la țară, cât și la oraș. În Transilvania, stropitul s-a practicat în familiile nobiliare până la sfârșitul secolului al XIX-lea, după care doar locuitorii satelor l-au mai păstrat.

Băieții se adună în grupuri și merg pe la casele în care sunt fete. Acestea nu sunt stropite până când „udătorii” nu rostesc versurile: „Am auzit că aveți un trandafir frumos, am venit să-l udăm, să crească, să înflorească și mulți ani să trăiască!”.

La țară, fetele erau udate cu găleți pline cu apă. În timp, s-a renunțat la această practică în favoarea parfumului sau a apei de colonie, obicei care se practică și la oraș.

„Udătorii” își aleg cu grijă fetele pe care le stropesc cu parfum. De regulă, merg la casele celor pe care le simpatizează și se străduiesc să le impresioneze cu un parfum scump.

Obiceiul udatului este amuzant și, de regulă, se încheie cu câte o petrecere pe la casele fetelor cu mulți udători sau admiratori.

Tradiții de Paște în lume

De Paște, popoarele lumii respecta în fiecare an diverse tradiții, mai mult sau mai puțin bizare, în funcție de specificul fiecărei țări și de istoria acesteia.

De exemplu, în Finlanda Pastele seamănă cu Halloween-ul: copiii se costumează, se urcă pe cozile maturilor și colinda străzile, din Vinerea Mare până în Duminica Învierii.

În Polonia se spune că dacă bărbatul casei ia parte la coacerea pâinii de Paște, mustața lui va albi, iar coca nu va crește.

TRIMITE O FELICITARE DE PAȘTE!

Pe străzile orașului Haux din Franța, se pregătește o omletă uriașă, realizată din cel puțin 4500 de ouă, iar în satele din Elveția oamenii își decorează fântânile cu fâșii de hârtie, flori și ouă vopsite.

În anumite zone din Germania, cei mic cred în vulpița de Paște, nu în iepure, iar în Elveția cucii aduc ouăle colorate la copii, nu urecheatul. În rest, iepurașul de Paște există cam în toată lumea…

Argentina

În partea de nord a Argentinei, se organizează un carnaval, pentru care locuitorii încep să se pregătească atunci când se coc boabele de algaroba (un arbore din care se face chicha, o băutură spirtoasă andina). Toată lumea se pregătește de sărbătoare în sunetele muzicii, se consuma două tipuri de băuturi – aloja și chicha – iar oamenii se îmbraca în poncho-uri și poartă pălării, în credința că astfel se vor feri de duhurile malefice.

În ziua de marți care precede Miercurea Cenușie (prima zi a Postului Paștelui), se desfășoară ceremonia „tincunoaco”. Mamele și bunicile se aduna, așezându-se pe două rânduri în jurul unei arcade făcute din ramuri de sălcie și decorate cu flori, fructe, dulciuri și lanterne micuțe. Cele două grupuri se întâlnesc apoi sub această arcadă și își dăruiesc câte o păpușă, pe care în prealabil o atinge fiecare de frunte. Ritualul acesta constituie o ceremonie sacră, despre care se considera că semnifica legătura indestructibilă care le unește pe femei și pe care nu o poate desface decât moartea.

În Sâmbăta Mare, carnavalul ajunge la apogeu. Femeile, îmbrăcate în cămăși largi, poncho-uri viu colorate și purtând pălării albe, interpretează cântece folclorice și dansează în onoarea lui Pukllay (o zeitate despre care se spune că este spiritul întregului carnaval). După încheierea ceremoniei, se sacrifica o oaie, ceea ce simbolizează sfârșitul carnavalului.

Brazilia

Cine nu a auzit, oare, de carnavalul de la Rio de Janeiro? Acesta se desfășoară înainte de începerea Postului Paștelui. Pe parcursul întregului an, brazilienii se pregătesc pentru carnaval, iar pe durata acestuia ei se distrează cât mai mult, cânta, dansează și organizează parade, pregătindu-se astfel pentru perioada Postului, când, în mod firesc, nu se mai organizează nici o manifestare de acest gen.

Săptămâna Mare începe cu o ceremonie de binecuvântare a ramurilor de palmier, care sunt împletite în diferite modele complicate, reprezentând cruci, steaguri, litere și alte obiecte asemănătoare. Străzile sunt împodobite, iar o procesiune de oameni circula încet prin tot orașul, purtând statuete reprezentând pe Fecioara Maria și Iisus Hristos. În aceste zile, se consuma o anumită mâncare, denumită pacoca și care este servită oricărui musafir care intra în casă. În Sâmbăta Mare, se celebrează un mic ritual care evoca sinuciderea prin spânzurare a lui Iuda.

Chile

În acest stat, duminica Floriilor este cunoscută sub denumirea de Duminică Palmierului sau „Domingo de Ramos”. Ceremonia specifica se desfășoară sub forma unei procesiuni. Palmierul este o plantă plină de semnificații: simbolizează victoria, bucuria și pacea. Palmierul a fost întotdeauna considerat copacul vieții și copac divin, dat fiind faptul că trăiește aproximativ 300 de ani. Vineri se mănâncă peste, iar până duminică dimineața sunt difuzate programe speciale de muzică religioasă, cunoscute sub termenul generic de „doliu”. În dimineața zilei de duminică, se transmit programe muzicale având ca tema Învierea.

Egipt

Tradițiile egiptene de Paște sunt menționate încă din vremea scrierii Vechiului Testament. Potrivit acestuia, pe vremea când evreii erau asupriți de romani, Dumnezeu a trimis un înger cu misiunea de a intra în fiecare locuință (inclusiv în palatul regal) și de a-i pedepsi pe soldați, al căror prim născut era găsit decedat a doua zi. Pentru ca acest lucru să nu se întâmple și evreilor, profetul Moise le-a spus acestora să ungă de seara ușile locuințelor cu sânge de miel, pentru a marca locurile în care îngerul trimis de Dumnezeu nu trebuia să intre. Iată de ce Iisus a fost numit „Mielul lui Dumnezeu”, deoarece sângele Său a salvat oamenii de la moarte și i-a absolvit de păcate.

TRIMITE O FELICITARE DE PAȘTE!

Postul Mare durează 55 de zile, în acest interval nefiind îngăduit să se mănânce carne, peste, ouă sau lapte. Principalele alimente care se consuma sunt fructele și legumele. Duminică, bisericile sunt împodobite cu ramuri de palmier și flori, iar copiii primesc ramuri de palmier udate cu apa sfințită, pe care le duc acasă și le păstrează pe întreg parcursul anului. Luni, în cea de-a doua zi de Paște, se sărbătorește un vechi festival al primăverii – oamenii ies în parc, în grădinile publice și fac schimb de ouă colorate.

Grecia

Pentru poporul elen, ouăle simbolizează un omagiu adus sângelui lui Iisus, fiind totodată un simbol al fertilității și al belșugului. Sâmbăta Mare este dedicată pregătirilor, iar atmosfera generală este de voioșie și bună dispoziție, pentru că se știe că nu a mai rămas mult timp până la Înviere. Bisericile sunt decorate de sărbătoare, oamenii sosesc pe înserat, având lumânări, iar la miezul nopții iau lumina și își spun „Hristos a înviat!” (în limba greacă, „Christos anesti!”).

În prima zi de Paște, au loc, în aer liber, diferite manifestări de bucurie pentru Învierea Domnului, consumându-se friptura de miel, ouă, salate și prăjituri speciale. De asemenea, grecii mănâncă o pâine rotundă (lipie), ornată cu o cruce făcută din ouă roșii, care se numește Christopsomon.

Italia

În Italia, clopotele bisericii sunt auzite pe parcursul întregului an, dar se opresc în Joia Mare și liniștea se așterne peste întreg ținutul. Oamenii sunt mai tăcuți și mai gânditori, amintindu-și de răstignirea lui Iisus. În dimineața zilei de duminică, se aud din nou clopotele, care-i anunța pe oameni ca Iisus a înviat. Copiii găsesc ouă ascunse prin casa sau în grădină.

În timpul Postului, femeile pun grau la încolțit, într-un loc întunecat din casă, iar lipsa de lumina conferă plantei o nuanță foarte deschisă, spre alb – iar această culoare simbolizează mormântul lui Iisus. Firele de grâu vor fi folosite pentru decorarea bisericilor în zilele premergătoare Paștelui.

Spre deosebire de alte țări, în Italia copacul care simbolizează victoria vieții asupra morții este măslinul și nu palmierul – deși se folosesc și ramuri de palmier, dar acesta nu are o încărcătură simbolică atât de puternică. În duminica Floriilor, oamenii duc la biserica ramuri de măslin și palmier pentru a fi sfințite. După ce toți oamenii s-au adunat în biserică, ușile se închid, simbolizând porțile Ierusalimului. Preoții ciocănesc de trei ori și ușile se deschid, muzica se revarsa în acorduri vesele, iar oamenii flutură ramurile, comemorând astfel intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim.

În Vinerea Mare, multe biserici reconstituie ritualul spălării picioarelor. Se aleg 12 bărbați săraci din parohie, care simbolizează cei 12 apostoli, iar preotul, acționând ca Iisus Hristos, le spala picioarele.

Prima zi de Paște este o zi a fericirii și a speranței renăscute. Oamenii consumă produse tradiționale, dintre care cea mai importantă este friptură de miel, consumata împreună cu o salată de ouă fierte.

Rusia

Rușii merg la biserică în noaptea de sâmbătă. La miezul nopții, ei ies afară și înconjoară biserica, intonând cântece religioase. Preotul ciocănește la ușă, iar toți se întorc în biserica pentru a sărbători Învierea. După binecuvântare, oamenii se întorc acasă, unde iau cina: friptura de miel, pui, porc, ouă și cozonac.

Spania

Postul Mare consituie o perioadă de meditație, rugăciune și privațiuni, care-i purifica pe oameni și îi pregătește pentru miracolul Învierii. În Duminica Floriilor, oamenii merg la biserică, iar copiii duc ramuri și frunze de palmier pentru a fi binecuvântate de preot. Băieții au ramuri simple, în timp ce fetele duc unele ornate cu bomboane și beteală. În Sâmbăta Mare, toată lumea merge la biserică, iar duminică se ia masa în familie și se merge în vizită la rude.

Uruguay

Aici, săptămâna care precede începutul Postului Mare este cunoscută sub denumirea de Semăna Criolla și în fiecare zi au loc diferite manifestări în centrul orașului, pentru ca, începând din prima zi de post, totul să se cufunde într-o tăcere pioasă. Cele mai somptuoase astfel de sărbători au loc în Montevideo. Majoritatea magazinelor sunt închise, întreg orașul este decorat, iar oamenii cântă și dansează pe străzi.

Statele Unite ale Americii

Pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Paștele este sărbătorit în diferite moduri, pentru ca oamenii aparțin mai multor confesiuni religioase. În marile orașe au loc manifestări, iar oamenii ies pe străzi îmbrăcați în haine noi. Paradele sunt de obicei conduse de o persoană care duce o lumânare sau o cruce. De Paște, se mănâncă preparate din carne, cartofi și diferite legume.

TRIMITE O FELICITARE DE PAȘTE!