Veste bună

De: Marian Andrei / 03.05.2013, 22:47
Veste bună
Rașela telefonează acasă, cu respirația tăiată, ca să anunțe vestea cea mare:

– Mamă, m-am măritat.

– Mazal tov!

– Dar să știi, mamă, nu e evreu…

– Ei și! Eu n-am prejudecăți!

– Să știi, însă mamă, că e și negru.

– Nu-i nimic. Eu am spus întotdeauna că omul trebuie să fie tolerant.

– Eu, ție, nu pot să-ți ascund nimic, mamă. E șomer.

– Înseamnă că ai să-l întreții tu. O nevastă trebuie să-și ajute soțul.

– Dar, mamă, dar după toate astea, n-avem nici locuință.

– Nu-ți face probleme, dragă. O să stați la noi.

– Da, dar voi n-aveți decât un singur dormitor.

– Tu și cu noul tău soț o să dormiți în pat, iar tata o să doarmă pe canapea în sufragerie.

– Și tu, mamă, unde o să dormi?

– În privința mea nu trebuie să-ți faci griji. Eu, oricum, în clipa când o să închid telefonul o să cad jos moartă.

Îți place cum arăți goală?