Vlad Țepeș și Alexandru Ioan Cuza: povești de amor cu soții și amante

Redacția / 16.04.2013, 11:30
Vlad Țepeș "Dracula", Alexandru Ioan Cuza, dar și multe alte nume intrate în istorie, au iubit și ei cu patimă, au fost îndrăgostiți și au fost iubiți. Adevărați crai ai acelor vremuri.

Despre Vlad Țepeș „Dracula”se scrie că s-a iubit timp de 20 de ani cu o săsoaică din Brașov crescută la mănăstire, Katharina, alături de care a avut cinci copii.

Vlad Tepes

Vlad Tepes

S-a îndrăgostit iremediabil de tânăra care pe atunci avea doar 17 ani, iar el 34. Aceasta i-a fost amanta care i-a dăruit cinci copii, deși era căsătorit din 1442 cu Anastasia-Maria, nepoata reginei Poloniei Sofia Jaggelo.

Se pare că această femeie a fost singura ființă pentru care Dracula a făcut crize de gelozie…

Se spune că din momentul in care a văzut-o pe Katharina Siegel, Vlad Țepeș a uitat complet de celelalte aventuri ale sale, printre care Ursulla din Schassburg/Sighișoara, Erika din Bistrița și Lize din Hermannstadt/Sibiu.

Tepes si Katharina

Țepeș și Katharina

Conform unor relatări ale cronicilor se pare că multe din actele pline de cruzime ale voievodului se datorau frustrărilor, geloziei și furiei pe care o resimțea Dracula departe de Katharina.

Vlad Tepes vroia să o ia în căsătorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu îi permiteau, deși avea mai mulți copii cu amanta din Brașov. I-a scris, chiar, de două ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cerându- i o scrisoare de indulgenta pentru a i se anula căsătoria cu Anastasia.

Katharina i-a fost aproape până spre sfârșitul vieții domnitorului, după care se spune că ea s-ar fi retras la mănăstire.

Despre Alexandru Ioan Cuza, istoricul C. C. Giurescu,îl descria astfel: „Un om simpatic și inteligent, având replica promptă și ascuțită. Chiar și slăbiciunile sale – nu disprețuia, mai ales nu disprețuise în tinerețile sale, un pahar de vin bun și omagia frecvent sexul frumos – erau din acelea pe care contemporanii le priveau cu îngăduință”.

Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza

La 30 aprilie 1844, Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Cuza, o femeie cu un caracter total opus de soțul ei.

Elena Cuza

Elena Cuza

Domoală, retrasă, cumpătată, cam stângace și puțin timidă, lipsită de încredere în forțele proprii, Elena era stăpânită în societate de puternice complexe de inferioritate. Deși căsătoria nu a fost din cele mai izbutite, Cuza nefiind un soț prea statornic, între ei s-au păstrat, totuși, întotdeauna relații de respect.

Urmare a importantului eveniment istoric, Unirea din 1859, Elena Cuza a devenit Înalta Doamnă a României. La îndemnul soțului, pentru a nu se expune intrigilor, Elena Cuza pleacă în 1860 la Paris. În această perioadă, în viața domnului intrase Maria Obrenovici, o doamnă de la curte.

A revenit în țară, la îndemnul lui Alexandru Ioan Cuza, la mijlocul anului 1862 pentru a face onorurile Curții, uimindu-l atât pe soț, cât și pe rivala sa. A contribuit, cu modestia și demnitatea ce o caracterizau, la opera reformatoare a Domnului Unirii, fiind inspiratoarea fericită a legii instrucțiunii publice. De asemenea s-a aplecat cu deosebită înțelegere asupra situației precare a țărănimii, fiind o susținătoare energică a înfăptuirii reformei agrare.

Maria Obrenovici

Maria Obrenovici

Cei doi copii pe care i-a născut Maria din această relație, Alexandru și Dimitrie, au fost înfiați și crescuți de Elena Cuza.

Despre Maria Obrenovici se scrie că s-a sinucis după ce a aflat că suferă de cancer. Există totuși bănuiala că ar fi fost asasinată pentru spionaj.

O alta relație cunoscută de-a lui Cuza a fost cu Cocuța Vogoride, soția caimacamului Țării Moldovei, Vogoride, și fata lui Costahe Conachi, mare poet al Moldovei.