Yamaha Drag Star

Apropo.ro / 26.04.2005, 15:58
Yamaha Drag Star
Oferta japoneza de chopper-e este destul de vasta din punct de vedere al capacitatilor, dimensiunilor sau a preturilor acoperite. Am ales pentru primul Test Drive al acestei primaveri unul dintre cele mai vandute cruiser-e din romania ultimilor ani si nu numai. Desi Yamaha a varsat multa

Oferta japoneza de chopper-e este destul de vasta din punct de vedere al capacitatilor, dimensiunilor sau a preturilor acoperite. Am ales pentru primul Test Drive al acestei primaveri unul dintre cele mai vandute cruiser-e din romania ultimilor ani si nu numai.

Desi Yamaha a varsat multa cereneala pe mostenirea sportiva, in realitate vanzarile cele mai bune au venit din partea segmentului cruiser inca de la inceputul anilor Â’80.

Prima calitate care iti trece prin cap atunci cand te gandesti la Drag Star-ul de 1100 este raportul capacitate-pret, tinand cont ca alti constructori niponi au, la aceleasi preturi, motoare de 750 sau 800 cmc. Totusi, Yamaha in cauza este o motocicleta care costa putin, fara a fi insa ieftina.

Folosind un motor putin schimbat, provenit de la venerabila Virago, Drag Star aliniaza la clasa 1100 doua modele: Classic (aripi ample, „talpi” pentru calaret) si Custom (aripa fata minimalista, spatele „bobed”). Dintre cele doua modele, l-am ales pentru voi pe cel Classic. Atentia pentru detaliu a stat la baza succesului seriei Virago si mai nou a Drag Star-urilor, ale caror fani au creat cluburi, site-uri si chat-room-uri in Europa si America de Nord.

Motocicleta Drag Star 1100 A arata mult mai scumpa decat pretul la care este pusa in vanzare. Acest fapt i-a si adus succesul de care se bucura. Aripile ample sunt facute din bunul si batranul otel, cea din fata acoperind o anvelopa de 130, ce sta bine pe o janta cu dimetrul de 16″, dand impresia unui motor mult mai mare. Amortizorul spate este ascuns privirii, lasand senzatia unui cadru rigid, in timp ce evacuarile scurte si bine cromate stalucesc pe partea dreapta a motocicletei. Capacele chiulaselor motorului V-Twin la 75 de grade sunt si ele cromate, iar aripioarele de racire de pe cilindri sunt polizate, pentru a contrasta frumos cu corpul negru al acestora din urma.

Profilul lung si jos al Drag Star-ului are o linie fluida, in stil retro, iar motorul de 1.063 cmc continua tema old-school. Unghiul de 75 de grade isi are originile in vremea cand eu eram prin clasele I-IV si face putine concesii tehnologiei moderne. Pistoanele noului Drag Star sunt mai usoare si mai durabile, fapt asigurat si de stratul ceramic de pe interiorul cilindrilor, care aduce un plus de fiabilitate.

Necunoscand motocicleta, primul pas a fost, evident, cautarea contactului. Este sub sa? Nu. Sa fie pe jug, ca la majoritatea non-cruiserelor? Nu. Este pozitionat intre rezervor si furca, pe lateralul jugului, fraiere! Cei 1.063 cmc ai motorului SOHC s-au trezit la viata usor, cu ajutorul clasicului soc montat pe comanda din partea stanga a ghidonului – nici un sistem fitos de injectie aici. Cele doua carburatoare de 37 mm au ajutat la mentinerea pretului scazut, in ciuda adaugarii senzorului de pozitie al acceleratiei si a camerelor de amestec incalzite.

Odata ajuns la temperatura optima, Drag Star-ul iti arata un tren de rulare prietenos. Maneta de ambreiaj se apasa usor, iar cooperanta cutie WIDE RATIO usureaza lucrurile pentru incepatori. Primele trei trepte de viteza sunt scurte, permitand o accelerare puternica; odata intrata in treapta a patra, turatia motorului scade, ajungand acolo unde trebuie sa ajunga un cruiser care se respecta. Sunetul scos de cutie la cuplarea vitezelor iti da, la inceput, o anumita senzatie de forta, dar in cele din urma ajunge sa devina ingrijorator.

Ca orice V-Twin bun, Drag Star isi ofera puterea maxima la turatii joase, cu un cuplu-motor ce se ridica imediat dupa ralanti. 95% din momentul maxim este disponibil inca de la 2.000 rpm. El atinge varful la 2.500 rpm (85 Nm) si ramane la peste 67 Nm pana aproape de 5.500 rpm, desenand astfel o frumoasa si cursiva linie a cuplului. Pistoanele de 95 x 75 mm (alezaj x cursa) merg silentios, urcand constant puterea pana la un maxim de 62 CP, obtinuti la 5.750 rpm, si mentinand-o la peste 50 CP pana spre 6.400 rpm.

Motorul este asadar foarte bine educat, avand in vedere tehnica deloc moderna si capacitatea de doar 1.063 cmc. El poate atinge viteze ce ii permit sa mearga fara probleme alaturi de motoare de capacitati mai mari.

Pozitia de condus este comoda. Ghidonul e amplasat la o inaltime neutra si are o largime ce accepta usor si un calaret mai scund, mainile „cazand” firesc pe mansoane. „Talpile” sunt amplasate bine, desi putin prea jos. Schimbatorul iti permite modificarea facila a vitezelor chiar si cu calcaiul, lasandu-ti fata cizmelor ca noua. Totusi, ca sa depasesti 120 km/h, ai nevoie de muschi, altfel vei ramane pe loc din cauza curentului. Sau, mai simplu, daca vrei sa dai blana, ia-ti parbriz.

Datorita ampatamentului mare (1.645 mm) si cursei furcii, de 140 mm, Yamaha ofera un mers confortabil. Amortizoarele spate, cu o cursa de 86 mm, fac ca mersul pe pavaj sa nu se simta, dar o groapa „normala” determina spatele sa te impinga cam tare spre fata, facandu-te sa-ti doresti o revenire mai blanda.

Nu trebuie uitat totusi ca este o motocicleta realizata dupa un buget. Saua larga si comoda e un bun suport pentru drumuri lungi. Nici locul pasagerului n-a fost neglijat de Yamaha, fiind destul de mare, desi un pic cam tare. Manevrabilitatea este buna, usoara si fara surprize la un regim decent de mers. La viteza mica e putin cam lenesa si greoaie. Daca devii mai agresiv, cele 272 kg incep sa se simta urat in elasticitatea sasiului, confectionat din teava de otel, dar cu un diametru prea mic. Sa nu incercati cumva sa aruncati motocicleta dintr-o curba in alta ca pe o carena, riscati sa-i faceti cadrului un nod ca de cravata. Totusi, e un custom, ce ati vrea?!

Cardanul care asigura transmisia celor 85 Nm la asfalt te scapa de enervanta, dar necesara ingrijire a unui lant. Franele fata dublu disc, de 298 mm diametru, fac franarea sigura si placuta. Aici, inginerii niponi au dat dovada de darnicie si asta conteaza. Avand in rezervor 17 litri de combustibil, Drag Star-ul lasa autonomia de drum in incheietura dreapta a mainii tale, avand in vedere variatia consumului intre 5 si 6,5 litri la suta de kilometri. Mergi decent si vei vedea ca vei parcurge peste 300 km intre opririle pentru alimentare.

In timp ce rezervorul mare si frumos ma incanta, pozitionarea nefericita a bordului ma facea sa imi cobor privirea de la drum pentru a-l putea citi. Daca as fi avut integralaÂ…

In concluzie, Drag Star-ul are multe detalii atractive: montajul, finisajul si nu in ultimul rand pretul. Asta, plus faptul ca am plutit printre masinile inghesuite la semafor simtind prea putin gropile, ma determina sa spun ca am condus o motocicleta placuta, costa putin si este rezistenta.

ProMotor

Tags: