Debut în procesul hackerului român

Un test decisiv pentru „cea mai dura lege împotriva criminalitații informatice din lume”, așa cum este calificata, a început marți la Iași, unde a debutat procesul tînarului român acuzat de raspîndirea unui virus informatic, relateaza Reuters.

Dan Dumitru Ciobanu este acuzat ca a creat „Blaster.F”, o versiune puțin periculoasa a virusului Blaster, care a produs printre cele mai însemnate daune pe Internet în vara anului trecut.

Blaster.F nu a fost niciodata considerat o mare amenințare, dar, în cazul în care este gasit vinovat, tînarul de 24 de ani risca o pedeapsa cu închisoarea între trei și 15 ani, dublul sentinței pentru viol.

România a adoptat legi dure pentru a-și proteja abia dobîndita reputație de pepiniera de programatori înalt calificați pentru companiile occidentale și pentru a șterge orice legatura cu rețelele de hackeri despre care autoritațile spun ca sînt conduse din Europa de Est, conform Reuters.

O data cu începerea procesului, cazul Ciobanu a reaprins dezbaterea internaționala privind pedeapsa potrivita pentru infracțiunile cu caracter informatic, mai ales cu privire la unele considerate opera unor adolescenți dornici sa iasa în evidența.

În Culise cu Mădălina Bellariu – Despre visuri, emoții și viața din spatele camerelor

Cravata Galbenă, în premieră în Statele Unite, la Festivalul de Film de la Santa Barbara

„Daca sînt curioși sa știe cum funcționeaza un astfel de program, tinerii programatori ar trebui sa fie curioși sa vada și consecințele juridice”, a afirmat Adriana Țicau, secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.

Avocatul lui Ciobanu a declarat ca „un joc a fost transformat într-o infracțiune” și a adaugat ca urmatorul termen la proces a fost stabilit pentru 6 aprilie.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române, la 5 septembrie 2003, hard disk-urile confiscate de polițiștii ieșeni din locuința lui Dumitru Ciobanu și de la firma la care acesta lucra – Dansor SRL din Iași – au fost expertizate de o echipa de specialiști de la Direcția Generala de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog.

Pe hard disk-ul ridicat de la computer-ul pe care Ciobanu îl avea acasa, specialiștii nu au gasit nici o urma care sa-l incrimineze deoarece cu patru zile înainte de descinderea polițiștilor, acesta îl formatase și instalase un nou sistem de operare, Linux Mandrake. Însa, pe unul din cele doua hard disk-uri ridicate de la firma Dansor au fost gasite urme ale variantei originale a virusului MsBlast, iar celalalt hard disk nu a putut fi citit.

Versiunea virusului creata de Ciobanu a infectat aproximativ 1.000 de computere. Ciobanu a recunoscut ca a modificat virusul Blaster original schimbînd numele fișierului executabil din „msblast.exe” în „enbiei.exe” și înlocuind mesajul din interiorul programului cu unul în limba româna.

„Nu cred ca și-a dat seama ca poate fi descoperit. S-a jucat cu focul și s-a ars”, a afirmat Mihai Radu, purtator de cuvînt la compania BitDefender.

Autoritațile române subliniaza ca este nevoie de masuri drastice pentru combaterea criminalitații informatice.

O data cu sporirea dorinței de justiție în rîndul opiniei publice în privința infracțiunilor informatice, experții se întreaba daca o eventuala sentința dura în cazul lui Ciobanu va avea ca efect descurajarea altor autori de viruși.

„Ar fi ciudat sa se adopte aceste legi și apoi sa se dea dovada de clemența. Asta ar trimite un mesaj greșit”, a apreciat Dan Williamson, director de vînzari pentru Irlanda și Marea Britanie în cadrul firmei de soluții de securitate IT Ubizen.

În alte zone ale lumii, însa, instanțele au aplicat pedepse minore autorilor de viruși în rarele ocazii în care aceștia au fost descoperiți.

„Hackerii și autorii de viruși înca sînt priviți cu compasiune. În general, aceasta opinie s-a transmis în sistemul judiciar”, a afirmat Jonathan Sellors, șeful departamentului de proprietate intelectuala al firmei de avocatura Lawrence Graham din Londra.

Mediafax