România a pierdut cîteva pozitii în topul statelor evaluate de Economist Intelligence Unit (EIU) dupa reactia la oportunitatile create de Internet (e-readiness), atît în comparatie cu celelalte state din regiunea est-europeana, cît si fata de restul tarilor din clasamentul global.
Cele aproape 100 de criterii calitative si cantitative utilizate pentru a stabili gradul de dezvoltare si utilizare a serviciilor electronice în cele 64 de state din clasament evaluează infrastructura tehnologică, mediul de afaceri general, măsura în care este adoptat asa-numitul ebusiness de către consumatori si companii, conditiile sociale si culturale care influentează utilizarea Internetului si disponibilitatea serviciilor care sprijină activitătile legate de e-business.
Cu un total de 4,23 puncte dintr-un maxim de 10 puncte, România a coborît de pe locul 43 în lume pe locul 50.
Clasamentul mondial a fost dominat de statele nordice, cu Danemarca pe primul loc (8,28 puncte), aflată aproape la egalitate cu Marea Britanie (8,27 puncte) si urmată de Suedia, Norvegia, Finlanda si, pe locul sase, de SUA.
Ultimele cinci pozitii din ierarhie au revenit Vietnamului, Algeriei, Pakistanului, Kazahstanului si Azerbaidjanului (2,43 puncte).
Pe plan regional, România a ocupat pozitia a zecea, fată de pozitia a sasea în 2003, fiind urmată doar de Ucraina, Rusia, Kazahstan si Azerbaidjan, în vreme ce pe primele locuri s-au situat, în această ordine, Estonia (locul 26 în clasamentul general), Republica Cehă (locul 27), Ungaria (locul 30), Slovenia (locul 31), Letonia (locul 34), Polonia (locul 36), Lituania (locul 38), Slovacia (locul 39) si Bulgaria.
Toate statele est-europene au coborît în clasament, cu exceptia Estoniei, Lituaniei, Letoniei si Sloveniei, care nu au fost evaluate în 2003, dar care au fost introduse în acest an ca urmare a aderării lor la Uniunea Europeană, în luna mai.
Divizia publicatiei The Economist remarcă în studiu că România si Bulgaria (locul 42) se detasează de restul statelor din esalonul al treilea al clasamentului (între Columbia, aflată pe locul 41, si Rusia, situată pe locul 55), prin eforturile destinate dezvoltării competentelor de externalizare a serviciilor IT.
Totodată, se mentionează instaurarea unor practici recunoscute pe plan international, care au condus, spre exemplu, la premierea recentă portalului românesc de e-government la Summit-ul Mondial pentru Societatea Informatională, organizat de Natiunile Unite prin Uniunea Internatională a Telecomunicatiilor la Geneva.
EIU a precizat că tendinta punctajelor din 2004 de a fi mai scăzute decît cele din 2003 este mai ales rezultatul unei modificări a metodologiei pentru a include rata de penetrare a comunicatiilor în bandă largă, care continuă să fie foarte redusă în majoritatea tărilor. Astfel, punctajele nu sînt în mod strict comparabile, spre deosebire de ierarhiile din cei doi ani.
În functie de categoriile de factori care au servit la alcătuirea clasamentului, România a înregistrat cel mai bun punctaj (5,78 puncte) în ceea ce priveste mediul de afaceri, la distantă relativ mică aflîndu-se scorul pentru conditiile sociale si culturale (5,75 puncte) si cel pentru conditiile juridice si politicile statului (5,50 puncte). Disponibilitatea serviciilor pentru e-business a primit 4,75 puncte, adoptarea conceptului de e-business de către consumatori si companii – 3,65 puncte, iar accesul la serviciile de comunicatii si tehnologia informatiei – 1,69 puncte.
În punctajul total, ponderea acestor categorii a fost diferită, de la 25% în cazul accesului la comunicatii si servicii IT pînă la 5% în cazul serviciilor de suport pentru activitătile economice desfăsurate online.
Majoritatea datelor utilizate pentru elaborarea clasamentului apartin Economist Intelligence Unit si Pyramid Research, care au colaborat cu IBM Institute for Business Value.
Mediafax Business/ IT