Acordul BNS-PRM, motiv de suspendare a fuziunii cu CNSLR-Frația

Motivele pentru care BNS și CNSLR-Frația au renunțat sa mai fuzioneze sînt aparent cele invocate de liderii sindicali (rațiuni de ordin tehnic și statutar), în realitate fiind vorba despre avertismente fara echivoc primite de sindicaliști de la diplomați americani care dezaproba acordul cu PRM.

Într-o conferința de prea susținuta marți, liderii BNS și CNSLR-Frația au susținut ca momentul pre-electoral nu este favorabil fuziunii. Ei au invocat motive de ordin tehnic și statutar și au negat, în același timp, vreo influența politica în luarea deciziei de a amîna unificarea celor doua centrale sindicale.

Surse din cadrul celor doua confederații au declarat însa agenției MEDIAFAX ca decizia de a suspenda demersurile de fuziune a fost luata saptamîna aceasta, dupa ce Ambasada Statelor Unite la București și-a exprimat îngrijorarea în legatura cu apropierea dintre BNS și PRM, în contextul anunțatei fuziuni.

Potrivit surselor citate, primul mesaj a fost adresat, saptamîna trecuta, conducerii Blocului Național Sindical (BNS), înștiințata cu privire la ruperea relațiilor dintre organizație și reprezentanța diplomatica, în contextul acordului semnat cu PRM de sindicaliști și de partidul fondat de BNS. Drept motiv era invocat faptul ca nu intra în politica Statelor Unite sa pastreze relații cu cei care încurajeaza extremismul, afirma sursele citate, citîndu-i pe diplomații americani la București. 

 Președintele BNS, Dumitru Costin, a confirmat, pentru MEDIAFAX, existența acestui mesaj, dar a susținut ca poziția exprimata aparține secretarului pentru probleme politice al Ambasadei SUA în România și nu reprezinta poziția Departamentului de Stat american. Costin a adaugat ca, în ultima perioada, a avut întîlniri cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA, dar a refuzat sa ofere detalii privind aceste discuții.

Un al doilea mesaj al Ambasadei SUA a fost remis CNSLR-Frația la cîteva zile dupa cel adresat BNS și facea referire la același acord semnat de sindicate cu partidul condus de Corneliu Vadim Tudor.

Sursele sindicale citate au mai precizat agenției MEDIAFAX ca, în mesajul catre CNSLR-Frația, reprezentanța diplomatica cerea confederației ca, în contextul fuziunii, sa își precizeze de urgența poziția cu privire la alianța existenta între BNS și PRM.

Apreciind ca, în acest context, CNSLR-Frația este pusa „într-o postura delicata”, conducerea confederației a decis sa suspende – cel puțin temporar – demersurile în vederea fuziunii, au precizat aceleași surse.

În conferința de presa susținuta marți, liderii celor doua confederații au negat cu vehemența orice influența politica în luarea deciziei de a amîna fuziunea, ei susținînd ca orientarea politica a celor doua confederații este independenta de acțiunile sindicale pe care le vor întreprinde în perioada urmatoare.

Liderii celor doua confederații au aratat ca perioada de dinaintea alegerilor generale nu este un moment bun pentru fuziune, ei aratînd ca demersurile pentru unificare ar putea fi reluate dupa scrutinul din toamna. „Sper ca, în maximum șase luni, sa apara noua confederație”, a spus Dumitru Costin, președintele BNS.

Președintele CNSLR-Frația, Marius Petcu, a insistat asupra dificultaților de ordin administrativ pe care le-ar presupune apariția, la acest moment, a unei noi structuri sindicale, el invocînd – drept exemplu – dificultațile aparute în urma fuziunii de acum zece ani, dintre CSI Frația și CNSLR, în urma careia a aparut CNSLR-Frația.

În plus, Petcu a motivat ca dobîndirea personalitații juridice a noii structuri ar dura în jur de 45 de zile, perioada în care cele doua confederații nu ar exista practic. „E simplu. Daca stabilim fuziunea, BNS nu mai exista ca și persoana juridica, CNSLR-Frația nu mai exista ca și persoana juridica, iar noua structura nu are înca statutul de persoana juridica”, a explicat Liviu Luca, prim-vicepreședintele CNSLR-Frația și unul dintre „artizanii” fuziunii.

La rîndul lui, Matei Bratianu, secretar general al BNS, a susținut ca inexistența juridica a celor doua confederații ar fi „tragica” în aceasta perioada. El a aratat ca, spre exemplu, urmeaza sa înceapa negocierile pentru contractul colectiv de munca la nivel național, iar cele doua structuri nu-și pot permite sa nu-și reprezinte oamenii. Mai mult, a mai aratat Bratianu, atenția conducerilor celor doua confederații trebuie îndreptata catre problemele sindicale și nu este oportuna, în acest moment, devierea de la aceste probleme catre cele legate de fuziune.

În plus, cei patru vorbitori au mai invocat drept motive ale amînarii fuziuni și probleme de ordin structural și patrimonial.

Astfel, Dumitru Costin a aratat ca „trebuie discutate concret problemele referitoare la participațiile fiecarei structuri în diferite societați comerciale sau banci”, fara a face însa nominalizari, în ciuda insistențelor presei.

Liderii sindicali au raspuns evaziv la întrebarile privind numarul de parlamentari promovați de fiecare structura pe listele parlamentare ale partidelor cu care au semnat înțelegeri. Matei Bratianu a precizat doar ca parlamentarii proveniți din structurile sindicale vor reprezenta interesele celor care i-au promovat, indiferent de grupul parlamentar din care vor face parte și vor urmari problemele sindicale, nu cele de partid.

BNS și CNSLR-Frația au decis sa suspende demersurile pentru fuziunea celor doua confederații, anunțul oficial în acest sens fiind facut marți, cu trei zile înaintea datei stabilite pentru congresul de constituire a noii structuri sindicale.

Decizia de suspendare a fuziunii a fost luata în ciuda faptului ca, în 30 septembrie, liderii organizațiilor din cadrul Blocului Național Sindical (BNS) și al CNSLR-Frația – reuniți în ședința comuna, la București – au votat în unanimitate în favoarea fuziunii. Votul a fost dat la capatul a șase ani de discuții și luni întregi de negocieri în vederea fuziunii, în timpul carora alianțele politice încheiate de fiecare confederație și problemele de patrimoniu au reprezentat „subiectele spinoase”.

Joi, 14 octombrie urmau sa aiba loc congresele în care cele doua confederații luau decizia finala privind fuziunea, iar ziua urmatoare era programata ședința de constituire a noii structuri. Tot atunci urma sa fie votata conducerea și sa fie adoptate statutul și strategia confederației.

În cazul unui vot pozitiv la congresul de vineri,15 octombrie, noua confederație urma sa fie condusa de Marius Petcu (președinte, însarcinat cu relația cu autoritațile statului și cu partidele), Dumitru Costin (președinte executiv, responsabil de relațiile internaționale), Liviu Luca (vice-președinte, responsabil de partea financiara, relația cu patronatele și cu mass-media) și Matei Bratianu (secretar general, raspunzator de relația cu structurile teritoriale și de conflictele de munca).

Mediafax