Așeaza-te pe canapea ca sa-ți spun cine ești

Apropo.ro / 12.03.2002, 18:22
Așeaza-te pe canapea ca sa-ți spun cine ești
Despre psihanaliza, de o suta de ani încoace s-au spus multe; s-a spus ca ar trebui sa renunțe la pretenția de teorie științifica și ca nu exista nici un motiv pentru care cineva ar trebui sa consacre atata amar de vreme și sa cheltuie sume importante de bani pe o

Despre psihanaliza, de o suta de ani încoace s-au spus multe; s-a spus ca ar trebui sa renunțe la pretenția de teorie științifica și ca nu exista nici un motiv pentru care cineva ar trebui sa consacre atata amar de vreme și sa cheltuie sume importante de bani pe o terapie susținuta exclusiv prin intermediul limbajului, din moment ce exista medicamente capabile sa acționeze direct asupra simptomelor bolilor nervoase.

În replica, aparatorii psihanalizei spun ca medicina moderna a devenit o industrie a bolii cu o piața reprezentata de bolnavi și ca utilizeaza înca modele mecaniciste, în baza carora omul este considerat a fi o mașina biochimica previzibila, iar boala o defecțiune a acesteia, care poate fi remediata tot prin mijloace de natura biochimica sau mecanica – medicamente sau chirurgie.

Pe Internet, unul din primele site-uri romanești unde se vorbește despre psihanaliza, PsiRo, a fost înființat în 1999 de doi clujeni – un student la Automatica și o studenta la Drept.

Site-ul cuprinde în principal traduceri de articole straine și eseuri scrise de colaboratori romani, atat pe teme de psihologie generala, cat și de psihanaliza.

Bogdan Surdea, unul dintre autorii site-ului, considera ca practica psihanalitica în Romania este destul de firava și ca de vina este în primul rand lipsa de informare.

„Principala problema este lipsa de deschidere a romanilor fața de psihanaliza, venita și din lipsa de educație în domeniu. Prin urmare, demersul nostru n-a fost fara sens. Bazandu-ne atat pe contribuțiile colaboratorilor noștri, cat și pe implicarea vizitatorilor, am ajuns sa susținem site-ul și dupa doi ani și jumatate”, afirma Bogdan Surdea.

Mult mai specializate sunt site-urile de promovare a psihanalizei înființate de Asociația Romana pentru Promovarea Psihanalizei – AROPA, condusa de Jean Chiriac (a nu se confunda cu Asociația Romana a Operatorilor Privați din Aviație).

Unul dintre acestea este dedicat editurii AROPA, care publica literatura de specialitate și scoate trimestrial singura revista de psihanaliza din Romania, „Omen”.

De pe aceste site-uri, cei interesați pot obține toate informațiile de baza despre principiile și tehnicile psihanalizei.

Oficialii AROPA susțin însa ca în București nu exista nici un cabinet de specialitate și nici specialiști în domeniu, pentru ca „din nefericire pentru romani, psihanaliza mai ramane înca o necunoscuta, deoarece ea a fost ignorata și continua sa fie de catre mediile intelectuale romanești”.

În București însa astfel de cabinete exista; exista chiar și un cabinet de consiliere și psihanaliza cu circuit închis, deschis de psihologul Ioan Vasile Sucitu, pentru o asociație a revoluționarilor din decembrie 1989.

Un NATO al psihanalizei

Prof.dr. Vasile Dem. Zamfirescu este unul dintre fondatorii Societații Romane de Psihanaliza și practica psihanaliza înca de dinainte de 1989.

Titular al cursului de psihanaliza la Facultatea de Psihologie a Universitații Titu Maiorescu în prezent, dar și manager al editurii „Trei”, prima editura care a publicat la noi lucrari de psihanaliza, profesorul și-a deschis propriul cabinet în 1996.

„Am început sa practic în ’88. Dadeam consultații acasa, în clandestinitate, era singura posibilitate la acea vreme”.

„Imediat dupa ’89, cei care se ocupau de psihanaliza în Romania și care, spune profesorul Zamfirescu, „nici nu se prea cunoșteau între ei”, s-au reunit și au fondat Societatea Romana de Psihanaliza.

„{apte dintre cei 21 de membri fondatori au fost evaluați direct și recunoscuți de catre Asociația Psihanalitica Internaționala – International Psychoanalysis Association (IPA), care este un fel de NATO al psihanalizei.

Evaluarile continua și în momentul în care vom fi în numar de zece, cei recunoscuți prin evaluare directa, vom putea funcționa ca societate independenta”.

Din punct de vedere al investiției strict materiale, un cabinet de psihanaliza nu presupune cheltuieli pentru aparatura; are nevoie doar de doua fotolii, o canapea (sau varianta sa balcanica, divanul) și o ambianța neutra.

În ceea ce privește clienții, spune Vasile Dem. Zamfirescu, cererea de pe piața romaneasca este mare în raport cu oferta de psihanaliști.

Spre deosebire de Franța, unde sunt șase mii de psihanaliști, sau de Statele Unite, unde numarul psihanaliștilor este de 20.000, în Romania sunt maxim 50 și majoritatea se afla în București, precizeaza el.

„La început, clienții veneau trimiși de ceilalți colegi, care lucrau în instituții psihiatrice sau psihologice, pe parcurs, o parte dintre cei care au venit la mine au recomandat alți și alți clienți. Pe de alta parte, mulți dintre studenții mei au vrut sa devina ei înșiși psihanaliști”.

Cine vine la terapeut

Alfred Dumitrescu este și el unul dintre cei șapte psihanaliști din Romania recunoscuți de catre IPA, asociația internaționala fondata de însuși Sigmund Freud și considera ca la noi cultura psihanalitica este extrem de noua.

„Difuzarea psihanalizei, ca mod de gandire asupra lumii și vieții în civilizația data, în cultura momentului, este foarte pregnanta în Statele Unite, bineînțeles în zona urbana și sofisticata. Este foarte raspandita și în Franța, datorita lui Jacques Lacan în primul rand, care a diseminat discursul psihanalitic foarte mult în mediul cultural francez, în anii ’60. A fost și o conjunctura favorabila; post-impresionismul, structuralismul sunt mișcari care au creat un teren foarte bun pentru psihanaliza în Europa de Vest”.

În ceea ce privește psihanaliza din spațiul mioritic, ea este – explica Dumitrescu – „înca foarte mult restransa la dimensiunea ei clinica; în mediile cultivate se vorbește despre psihanaliza, dar se vorbește despre o psihanaliza arhaica; discursul intelectualului roman despre psihanaliza este ca o foarte frumoasa excursie în timp”.

Printre motivațiile care-i aduc pe oameni în psihanaliza, prima și cea mai importanta este suferința, crede Vasile Dem. Zamfirescu.

„Sunt persoane care își dau seama ca ceva nu merge bine cu ele; au simptome nevrotice, eșecuri în viața sau pur și simplu nu se simt bine în propria piele. De multe ori însa oamenii afla ca un psihanalist îi poate ajuta abia dupa ce au facut ocoluri numeroase, dupa ce au trecut prin medicina, bioenergie, poate și vrajitorie”.

Foarte important de știut este, în opinia profesorului universitar, ca nu numai bolnavii psihic beneficiaza de pe urma psihanalizei, ci și persoanele care vor sa-și îmbunatațeasca performanțele. „Foarte mulți traiesc sub nivelul de performanța care le-ar fi propriu și prin aceasta analiza își pot debloca posibilitațile, pot ajunge la nivelul maxim de realizare, eficiența sociala și bunastare”.

Iar în ceea ce privește strict populația Romaniei, „traumatizata fiind de un sistem social foarte dur, are nevoie și va avea nevoie înca mult timp de-acum înainte de un ajutor pentru a reuși sa-și asume trecutul, atat cel colectiv, cat și cel individual”.

O specializare care dureaza 20 de ani

În Romania, profesia de psihanalist nu este recunoscuta, astfel încat apartenența la o organizație profesionala care stabilește niște standarde în domeniu, considera Alfred Dumitrescu, înseamna tocmai o garanție a unei bune formari și bune practici.

În ceea ce privește IPA, care reglementeaza formarea și practica psihanalitica în toata lumea și la care Societatea Romana de Psihanaliza este afiliata, nu este singura de acest fel din lume, dar este cea care propune cele mai riguroase standarde de formare și de practica.

„Nici macar profesia de psihoterapeut nu este una recunoscuta în nomenclatorul de profesii, sunt dificultați mari și cu cea de psiholog; nu exista nici un fel de norme legale, așa ca fiecare poate face ce-i trece prin cap și mai ales poate sa spuna ce-i trece prin cap.

În privința constituirii unei asociații, sunt suficiente 21 de persoane ca sa faca o asociație pentru promovarea ciberneticii, a psihanalizei, a animalelor cu blana verde și așa mai departe, nu exista nici o legitimitate predeterminata din punctul asta de vedere – exista doar organizațiile internaționale”.

În schimb, psihanaliza nu se învața nici din carți, nici stand de vorba cu psihanaliști, nici împrietenindu-te cu cineva, explica Dumitrescu.

„Procesul de formare în psihanaliza este extrem de lung, în societațile din Europa și din Statele Unite probabil ca dureaza undeva între 15 și 20 de ani. Cine reușește sa-l parcurga în mai puțin de 15 ani se mișca extrem de repede, pentru ca el presupune o analiza personala care dureaza niște ani. Formarea are trei piloni – terapia personala, formarea teoretica și un al treilea, practica sub supravegherea unui psihanalist cu experiența”.

Dupa cum precizeaza Zamfirescu, Societatea Romana de Psihanaliza ofera începand cu acest an și seminarii teoretice, pe langa analiza personala și supervizarea primilor pași în practicarea psihanalizei.

„Acesta este un prim pas pentru ca Societatea sa devina Institut de Psihanaliza. Așa cum în Occident toate marile societați de psihanaliza au un fel de facultați ale lor care pregatesc specialiști, așa și noi ne îndreptam catre același tip de formare, cat mai riguroasa și cat mai puțin empirica”.

Cel mai mult conteaza inteligența

În aceasta profesie, spune Vasile Dem. Zamfirescu, principalul instrument este însuși psihanalistul, „lucreaza cu sentimentele oamenilor și nu este un robot.

Este afectat, influențat la randul lui de aceste sentimente și trebuie sa se cunoasca foarte bine pe sine așa încat sa nu greșeasca.

Presiunea psihica care se exercita asupra lui este foarte mare și, daca nu este bine pregatit, poate sa cedeze; de aceea este foarte importanta formarea psihanalistului, care trebuie sa dobandeasca abilitatea de a se implica fara sa se implice”.

Un criteriu important pentru a putea practica psihanaliza este gradul de inteligența, spune Zamfirescu; ai nevoie de un grad mediu de inteligența, de o capacitate buna de autoexprimare și de o capacitate de orientare spre sine, un interes de autocunoaștere.

„Acest interes este în creștere printre oamenii tineri, care nu au fost îndoctrinați cu prejudecațile care țin de vechiul sistem și care simt ca aici este ceva care le spune mai mult despre viața lor decat alte discipline. Ca interesul este în creștere o spun și ca editor, pentru ca tirajele carților de specialitate au crescut în ultima vreme”.

În acest domeniu, crede Alfred Dumitrescu, deși majoritatea specialiștilor provin din doua zone profesionale masiv dominate de femei, psihologia și psihiatria, ponderea barbaților este foarte mare.

„În cifra absoluta, sunt mai multe femeile care se îndreapta catre psihanaliza, în cifra relativa sunt uimitor de mulți barbați. În psihiatrie, ponderea femeilor este semnificativ mai mare decat cea a barbaților, iar în psihologie raportul este probabil de 9 la 1. În ceea ce privește psihanaliza, discrepanța numerica nu este atat de mare, ca proporții relative, ținand cont de mediul profesional de proveniența; aș zice ca sunt uimitor de mulți barbați”.

Perspectiva de business

În Statele Unite, prețul unei ședințe de psihanaliza pornește de la 50 de dolari pe ora și poate ajunge, în cazul profesioniștilor cu renume, la 300 de dolari.

În Romania, în general, tarifele practicate merg de la 5 la 15 dolari pe ora. Vasile Dem. Zamfirescu susține ca în acest domeniu prețurile nu sunt fixe, ci se stabilesc în funcție de veniturile pacientului-client.

„Nu sunt prețuri fixe ca în medicina, tocmai pentru ca este vorba despre o terapie de durata ceva mai lunga, tarifele se adapteaza la veniturile fiecaruia. Se considera ca pentru a fi motivant trebuie sa acopere cam a treia parte din veniturile solicitantului. Sa nu fie nici prea mult, pentru a nu-l determina sa renunțe, dar nici prea puțin, pentru a nu devaloriza acest demers”.

În opinia lui Alfred Dumitrescu, dintr-o perspectiva de business, piața din acest domeniu nu poate crește decat în condițiile în care nivelul de venituri al populației este relativ acceptabil. Costul unei ședințe de analiza, spune el, nu poate fi decat proporțional cu banii pe care oamenii îi caștiga.

„Din acest punct de vedere, profesia de psihanalist este una care, mai mult decat altele, are niște îngradiri teribile, pentru ca fiecare unitate de caștig are corespunzator o unitate de timp. {edința de analiza dureaza 45 sau 50 de minute, nu 5, nu 10. Nu ai cum sa-ți marești în nici un fel cifra de afaceri mișcandu-te mai iute, dand mai multe telefoane, avand mai multe cunoștințe sau orice altceva ar merge într-o afacere normala. Nu ai cum sa-ți rentabilizezi timpul; atatea ore are ziua, atatea poți lucra, atat caștigi”.

De altfel, ține el sa precizeze, aceasta activitate nu poate fi privita în primul rand ca o afacere, nici în Romania, dar nici în strainatate.

„Aceasta este o eroare de percepție: a fi psihanalist în Occident este asemanator cu profesoratul la nivel post-universitar – o îndeletnicire care îți ofera satisfacții profesionale extrem de mari și un nivel de trai decent și confortabil”.

Terapia psihanalitica este un tratament pentru remiterea afecțiunilor emoționale și mintale, cunoscut sub numele de „terapia cuvantului” (talking cure), deoarece tehnica ei nu implica nici un fel de acțiune din partea pacientului sau a terapeutului.

Terapia psihanalitica se bazeaza pe ideea ca cea mai mare parte a comportamentului uman este coordonata de partea inconștienta a psihicului; a fost dezvoltata inițial de Sigmund Freud în prima parte a secolului trecut și perfecționata ulterior în cadrul mai multor școli de psihanaliza.

Concret, o ședința de terapie consta în conversația între pacient și terapeutul sau. Pacientul se întinde pe canapea, cu terapeutul în spatele sau și vorbește liber. Nu se alege un subiect anume; pacientul poate vorbi despre orice vrea.

Pe masura ce vorbește, scoate la iveala trecutul sau, situația de viața prezenta și planurile de viitor. Pacientul este ajutat de terapeut sa descopere amintirile semnificative emoțional ale vieții sale, permițand motivațiilor inconștiente sa fie integrate în viața curenta.

Terapeutul pune întrebari și procedeaza cat mai convenabil pentru ca pacientul sa-și împartașeasca gandurile și sentimentele.

Terapia psihanalitica îi permite pacientului sa devina conștient de procesele psihice inconștiente prin intermediul conduitei, al viselor și al lapsusurilor și asociațiilor verbale.

Cecilia Stroe ZIARUL FINANCIAR

Tags: