Boboteaza, finalul sarbatorilor de iarna

Boboteaza, sarbatorita la 6 ianuarie, când se considera ca a avut loc botezul lui Iisus Hristos, încheie, alaturi de Sfântul Ioan (7 ianuarie), perioada celebrarii nasterii Mântuitorului.

Sarbatoarea marcheaza Botezul Domnului si se mai numeste Epifanie, adica Aratarea lui Dumnezeu si Mântuitorului în lume.

La români, ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice sarbatorilor de Craciun: local se colinda, se fac si se prind farmecele si descântecele, se afla ursitul, se fac prorociri ale timpului si belsugului în noul an. O pondere deosebita o detin însa actele rituale si practicile magice de profilaxie si purificare. Riturile crestine si precrestine sunt menite sa alunge spiritele rele si sa sfinteasca apa: agheasma, umblatul preotilor cu botezul si scufundarea crucii în apa, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor si usilor. Alimentele specifice Bobotezei sunt piftia si grâul fiert.

Cuvântul „agheasma” vine din grecescul „aghios” si înseamna sfintire. La noi, prin agheasma se întelege atât apa sfintita, cât si slujba pentru sfintirea ei. Agheasma mare se savârseste de Boboteaza, spre deosebire de Sfintirea cea mica a apei, care are loc în biserica la fiecare zi de 1 a lunii, iar în case, oricând cer credinciosii.

Agheasma mare se face atât în ajunul Bobotezei, când se sfinteste apa cu care preotii boteaza apoi casele crestinilor, cât si în ziua de 6 ianuarie, dupa liturghie, când se sfinteste apa pe care o iau crestinii la casele lor pentru tot anul. Se spune ca apa sfintita de Boboteaza se pastreaza nestricata vreme îndelungata, ramâne proaspata, curata si placuta la gust, de parca ar fi fost scoasa de curând din izvor.

Biserica Ortodoxa Româna îi sfatuieste pe credinciosi sa pastreze agheasma într-un vas curat si la loc de cinste si sa guste din ea pe nemâncate si cu multa cuviinta în zilele de ajunare si de post sau cu ocazia marilor sarbatori, dupa ce vin de la biserica. Se obisnuieste ca oamenii sa bea din agheasma mare timp de opt zile în sir, din ajunul Bobotezei pâna la încheierea praznicului, adica pâna la 13 ianuarie. Dupa aceea, ea se poate lua numai dupa spovedanie.

Credinciosii si preotii cred ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita pentru ca a fost sfintita printr-o îndoita chemare a Sfântului Duh, iar sfintirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în Iordan.

Mii de bucuresteni se aduna an de an la Patriarhie pentru a asista la Sfânta Liturghie si la slujba de sfintire a apei si pentru a lua agheasma. La fel de multi oameni se strâng adesea si la alte Catedrale Mitropolitane din tara.

Mediafax