Cafeaua, o reputație prea proasta?

Cancerigena, cauza a tulburarilor cardiace și digestive, cafeaua sufera din cauza unei reputații foarte proaste care este departe de a corespunde realitații. Acest produs are efecte protective, ajutând la prevenirea unor maladii grave, spun specialiștii.

Chiar și consumata în cantitați importante (șase cești pe zi), cafeaua nu va produce afecțiuni digestive sau cardiace. În schimb va contribui la reducerea riscului de apariție a maladiei Parkinson sau a diabetului, conform studiilor prezentate la Montpellier, Franța, în timpul celei de-a 26-a ediții a întrunirii anuale a Asociației științifice internaționale a cafelei (ASIC).

Neînțelegerea vine din faptul ca cercetatorii medicali s-au rezumat timp de aproape doua secole la studierea efectelor cofeinei, în timp ce cafeaua este o bautura complexa, spune profesorul Astrid Nehlig, unul dintre cei mai buni specialiști francezi în domeniu.

Cafeaua conține acizi clorogenici și compuși melanoizi care împiedica acțiunea radicalilor liberi și sunt antioxidanți puternici. Aceasta bautura mai conține minerale utile în menținerea sanatații, mai ales potasiu și magneziu.

Cafeaua reduce cu 60 – 80% riscurile de apariție a cirozei, conform studiului realizat de profesorul Carlo La Vecchia de la institutul de cercetare Mario Negri din Milano, Italia.

Profesorul Bertil Fredholm, de la Karolinska Institute din Stockholm, aduce argumente epidemiologice solide, demonstrând ca aceasta bautura poate preveni apariția maladiei Parkinson la barbați.

Specialistul în diabet de la Universitatea din Helsinski, profesorul Jaakko Tuomilehto a avansat idea ca riscul de apariție a diabetului de tip II (provocat de o alimentație greșita și de lipsa de exerciții fizice) poate fi redus cu 50% daca se consuma zilnic cinci – șase cești de cafea.

Profesorul Siegfried Knasmüller, de la Universitatea de medicina din Viena, este de parere ca aceasta bautura este mai eficace decât fructele și legumele în ceea ce privește prevenirea oxidarii ADN-ului, cauza unei serii de maladii grave, în particular a cancerelor.

Cafeaua conține, totuși, un numar de substanțe potențial cancerigene. Pâna în prezent însa, nimeni nu a demonstrat concret vreo legatura între consumul de cafea și apariția cancerelor.

De aici vine și interesul cercetatorilor de a analiza cafeaua ca o bautura complexa în locul studierii fiecarui component al acestei bauturi deoarece efectele acestora se pot anula reciproc.

Astazi, studiile epidemiologice masoara consumul de cafea la grupurile de persoane urmarite, dar sunt incapabile sa indice sub ce forma este consumata aceasta bautura (normala, espresso, cu zahar, cu lapteÂ…). Unele studii nu fac nici macar diferența între cafeaua normala și cea decofeinizata. Nu se face distincția între cafeaua robusta și cea arabica.

Analiza trebuie sa fie complexa, consumul mare de cafea mergând cel mai adesea mâna în mâna cu consumul de tutun și alcool.

Cea mai mare parte a studiilor se bazeaza pe consumul de cafea normala, în cantitate mare, aproximativ 600 de mililitri zilnic, corespunzator țarilor din Europa de nord și Statelor Unite.