Ce conțin alimentele?

Aproape 96% din alimente sunt constituite din substanțe organice și apa restul de 4% fiind substanțe minerale. Substanțele organice, constituind aproximativ 45-50% din hrana, se pot împarți la rândul lor în: substanțe primare, provenite direct din alimentele de origine vegetala și substanțe secundare, provenite din alimente de origine animala, prin prelucrarea celor primare.

Proteinele, lipidele și glucidele reprezinta componenții organici ai dietei. Pe lânga aceștia, o mare însemnatate într-o alimentație corecta o au vitaminele și mineralele.

Proteinele sunt cele mai importante substanțe organice, fiind utilizate drept „caramizi” pentru construcția structurilor organice. Proteinele intra în compoziția enzimelor, a anticorpilor și a hormonilor proteici. Tot ele transporta gazele respiratorii, apara organismul împotriva atacurilor virale și microbiene, iar în cazuri de inaniție pot deveni combustibil.

Prin arderea unui gram de proteine, organismul obține 3,83 kilocalorii. Trebuie spus ca proteinele nu se absorb ca atare în organism ci sunt descompuse pâna la stadiul de aminoacizi, iar producerea de noi proteine din aminoacizi este influențata de hormoni anabolizanți precum insulina și testosteronul.

Lipidele, numite și grasimi, reprezinta material energetic, deoarece 1 gram din aceste substanțe se descompune prin eliberarea a 9,4 kilocalorii. O alta trasatura a grasimilor, de obicei vegetale sau, mai rar, animale, este de a solubiliza unele vitamine: A, D, E, K. De aceea, colesterolul, atunci când nu depașește 150-250 mg/100ml este folositor, deoarece cu ajutorul lui se formeaza acizii biliari, utilizați pentru emulsionarea grasimilor.

Deparazitarea câinilor de apartament: O necesitate absolută (P)

5 filme despre jocuri de noroc și cazinouri inspirate din viața reală

Ajungem și la cea de-a treia grupa de componenți organici ai hranei, și anume carbohidrații. Carbohidrații, hidrații de carbon, glucidele sau zaharurile reprezinta, fara îndoiala, cele mai cunoscute și apreciate substanțe organice. Organismul nostru folosește carbohidrații ca material energetic, iar transformarea lor în energie se produce în trei faze: faza digestiva, faza anaeroba și faza aeroba.

Cantitatea de carbohidrați din sânge, numita glicemie, trebuie sa se situeze, în mod normal, în jurul a 90-120 mgr/100ml. Când scade, au loc procese de generare a zaharurilor din proteine, iar când crește, se poate ajunge la glicozurie, diabet etc.

Odata enumerate toate aceste componente nutritive, putem trece la recomandari despre ceea ce trebuie sa conțina o dieta raționala.

Majoritatea medicilor nutriționiști recomanda, pentru a avea un regim de viața echilibrat, sa consumam urmatoarele alimente:

– carne – de 4-5 ori pe saptamâna. Ideala este carnea slaba, de pui sau pește, preparata într-un mod natural, la gratar, fara grasimi;

– lactate – la fiecare masa, în special brânza dulce dietetica, iaurt dietetic, sana, chefir sau lapte batut;

– oua – în jur de 5 oua pe saptamâna, de preferința fierte;

– mezeluri – trebuie evitate pe cât posibil, sau înlocuite cu șunca slaba sau mușchi file.

– cereale – la fiecare masa, preferabil pâine neagra (cu grad scazut de extracție), orez, paste, biscuiți etc.

– grasimi – uleiuri, de doua ori pe zi;

– legume, fructe – cât mai des posibil. Este foarte bine, de altfel, ca dulciurile sa fie înlocuite, în mare proporție, cu fructe;

– apa (sau sucuri naturale)– cantitatea ideala de lichide consumate este de aproximativ 2-3 litri pe zi.

Utilizând aceste informații în mod corect, putem ajunge la un regim alimentar echilibrat.