Pe de o parte, sunt bazele de date de dimensiuni impresionante controlate de guverne, cu scuza ca, fara acestea, lupta contra terorismului ar fi pierduta din start. Pe de alta parte, opinia publica cere raspicat respectarea dreptului la intimitate. Este dilema secolului 21. Cine va ieși caștigator? – se întreaba Washington Post.
Mass-media americane duc un razboi de uzura cu autoritațile. Lupta ține de cațiva ani, și s-a relansat mai aprig dupa septembrie 2001, cand guvernul american a primit o mana de ajutor în cursa de înarmare cu datele personale ale cetațenilor.
„Avem nevoie de datele voastre personale, pentru a identifica potențialii teroriști”, au spus atunci oficialii. Cu ochii la monitoarele care repetau la nesfarșit scena prabușirii turnurilor gemene din New York, nimeni nu a îndraznit sa îi contrazica.
Urmarea fireasca a fost un proiect finanțat de Pentagon, numit Total Information Awareness. Sistemul era menit sa centralizeze date personale despre cetațenii din mai multe state ale lumii într-o baza de date controlata de un departament specializat al Pentagonului. Programul a intrat însa într-un con de umbra anul trecut, dupa o puternica campanie a presei americane.
Saptamana trecuta, o organizație care militeaza pentru drepturile civile a pus din nou paie pe foc. American Civil Liberties Union (ACLU) a atras atenția ca ceea ce parea a fi un sistem inofensiv de centralizare de date era de fapt finanțat cu milioane de dolari de catre guvernul american. Motivul? Firma care se ocupa de centralizarea datelor a „împrumutat” autoritaților o lista cu 120.000 de persoane „care prezinta un potențial de a avea activitați teroriste”.
Programul, care are un nume sugestiv (Multistate Antiterrorism Information Exchange – MATRIX), a fost lansat imediat dupa septembrie 2001, avand drept membri cinci state americane. În contextul în care un raport recent a dezvaluit ca în birourile agențiilor federale se folosesc tot mai multe software-uri de colectare de date personale fara știrea posesorului, este de așteptat ca MATRIX sa fie supus unor atacuri mult mai dure de acum înainte.
„Teroriștii nu pot fi identificați urmarind doar nume și adrese. Acest proiect transforma pe fiecare cetațean într-un suspect”, spune Christopher Calabrese, consilier al ACLU. „Teroriștii pot fi opriți prin munca de investigație clasica dusa de polițiști. Un program de computer nu poate ține loc de așa ceva”, a adaugat Calabrese.
Hank Asher, creatorul lui MATRIX, are o alta parere. El atrage atenția ca sistemul este controlat numai de autoritațile statelor membre, și ca datele folosite nu pot fi vandute sau înstrainate în vreun fel.
„Ideea ca un terorist are dreptul la intimitate mi se pare bizara”, a contraatacat Asher.
Cat de rezonabila este însa o asemenea abordare? Ceea ce este îngrijorator nu este încalcarea drepturilor teroriștilor, ci ale celorlalți oameni, este de parere Jim Defede, editorialist la Miami Herald. Sute de mii de persoane sunt înregistrate pe liste „fantoma”, care nu se știe cat timp vor exista, și în posesia cui pot ajunge.
Asher spune ca înțelege îngrijorarea celor de la ACLU.
„Exista un pericol ca datele sa ajunga în mainile cui nu trebuie? Cu siguranța”, spune el. „Dar eu cred ca pericolul este mult mai mare daca datele nu ajung în mainile cui trebuie”.
Pentru comentarii si sugestii, scrie in Forumul Software & Hardware.
Mihai Mușatoiu, [email protected].