CSM – Procurorii nu pot fi citați ca martori la Parlament

Apropo.ro / 25.05.2007, 09:58
CSM - Procurorii nu pot fi citați ca martori la Parlament
Consiliul Superior al Magistraturii a hotarât, joi, ca procurorii nu pot fi citați și obligați sa se prezinte în calitate de martori în fața comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constituționale, fac parte din autoritatea judecatoreasca. CSM

Consiliul Superior al Magistraturii a hotarât, joi, ca procurorii nu pot fi citați și obligați sa se prezinte în calitate de martori în fața comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constituționale, fac parte din autoritatea judecatoreasca.

CSM invoca decizii ale Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea convocarii judecatorilor în fața comisiilor parlamentare.

În mod excepțional, procurorii pot participa în calitate de invitați la Comisiile parlamentare, atunci când este necesara lamurirea unor aspecte de natura tehnica sau pentru clarificarea unor informații de interes public.

Consiliul a fost sesizat, în 10 mai, de catre procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la solicitarea pe care i-a adresat-o președintele Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu. Acesta i-a cerut procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție sa dispuna prezentarea unor procurori și a „oricaror persoane citate” în fața Comisiei comune parlamentare de ancheta pentru verificarea informațiilor furnizate cu privire la interceptarea comunicațiilor în vederea audierii, cu precizarea ca „prezența oricarui demnitar, funcționar sau angajat al Guvernului și al celorlalte organe ale administrației publice în fața comisiilor parlamentare este obligatorie atunci când sunt citați”

O sesizare cu conținut similar a fost înaintata CSM de catre procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Daniel Morar, care arata ca președintele Camerei Deputaților a solicitat prezența a doi procurori și doi ofițeri de poliție judiciara în fața aceleiași comisii.

La acestea se adauga scrisoarea adresata CSM de președintele Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, prin care se cere a clarifica raporturile dintre Parlamentul României și Ministerul Public și necesitatea prezenței procurorilor în fața comisiei parlamentare speciale.

Scrisoarea parlamentara adresata procurorului general al României, Codruța Kovesi, are urmatoarele argumente: participarea procurorilor la audieri, întrucât este impusa de cerința ca membrii comisiei de specialitate sa fie informați cu privire la verificarea datelor deținute de aceștia referitor la interceptari ale convorbirilor unor cetațeni români; dreptul de control al Parlamentului se exercita prin proceduri de control parlamentar pentru a se vedea daca legile adoptate de acesta sunt respectate; dubla natura juridica a Ministerului Public ai carei membri întrunesc deopotriva trasaturi definitorii pentru puterea executiva și pentru cea judecatoreasca.

Decizia nr. 45 din 17 mai 1994, pronunțata de Curtea Constituționala, prevede ca doar judecatorii nu pot fi citați în fața unor comisii parlamentare, fara a face vreo referire la procurori.

Ministerul Public poate fi inclus în sintagma „celelalte organe ale administrației publice”, cuprinsa în articolul 111 din legea fundamentala, atât timp cât funcționeaza sub autoritatea ministrului Justiției.

Într-un stat de drept, autoritațile publice sunt datoare sa conlucreze pentru apararea unor valori unice, iar drepturile și libertațile civice sunt astfel de valori.

Prin adresa nr. XXXV/9 din 10 mai 2007, Comisia comuna parlamentara de ancheta pentru verificarea informațiilor furnizate cu privire la interceptarea comunicațiilor a invitat procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție pentru elucidarea unor aspecte ce țin de problematica interceptarii comunicațiilor.

CSM susține ca procurorul nu face parte din niciuna din categoriile vizate de dispoziția regulamentara a Senatului, ci este, în conformitate cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 303/2004, magistrat care desfașoara activitatea judiciara în scopul apararii intereselor generale ale societații, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertaților cetațenilor.

Procurorii, aparținând sistemului autoritații judecatorești, nu se pot prezenta în fața unei comisii a Parlamentului. În situația în care, pentru lamurirea problemelor ce fac obiectul anchetei parlamentare, este necesar a fi cunoscute aspecte vizând activitatea parchetelor, comisia poate solicita relații Consiliului Superior al Magistraturii, iar acesta va efectua verificari.

Aspectele astfel constatate vor fi comunicate de CSM Legislativului, în masura în care nu se refera la conținutul unor dosare penale, ci la chestiuni de ordin general privind funcționarea parchetelor.

Soluția este determinata de rolul Consiliului, de garant al independenței justiției, astfel cum este reglementat de dispozițiile Constituției (art. 133 alin. 1) și Legii nr. 317/2004 privind CSM.

Un argument în sensul acestei soluții este și acela ca relațiile magistraților cu celelalte autoritați nu sunt directe, ci mediate de Consiliu (se pot invoca în acest sens avizele pentru numirile în funcții de conducere la propunerea ministrului Justiției, avizarea proiectelor de acte normative privind justiția și modalitatea de sesizare a Curții Constituționale în cazul unui conflict de natura constituționala între autoritațile publice).

Activitatea Parlamentului fiind, prin definiție, de natura politica, pot fi invocate și dispozițiile art. 9 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, potrivit carora judecatorii și procurorii nu pot sa participe la activitați cu caracter politic.

În ceea ce privește invitația de participare la lucrarile Comisiei comune parlamentare de ancheta adresata atât procurorului general al României, cât și procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, CSM arata ca ulterior refuzului de participare, președintele Camerei Deputaților a solicitat prezentarea acestora, cu motivarea ca prezența oricarui demnitar, funcționar sau angajat al Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice în fața comisiilor parlamentare este obligatorie atunci când sunt citați.

CSM spune ca adresa inițiala a reprezentat o invitație adresata procurorilor, posibilul temei regulamentar fiind art. 76 alin 3 din Regulamentul Senatului sau art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, texte care fac referire la termenul de invitație.

Comisiile de ancheta pot cita orice persoana care poate avea cunoștința despre o fapta sau o împrejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului în cauza care formeaza obiectul activitații comisiei, iar persoanele citate sunt obligate sa se prezinte în fața acestora.

Decizia nr. 45 din 17 mai 1994 pronunțata de Curtea Constituționala (CC) privind constituționalitatea Regulamentului Camerei Deputaților a statuat ca dispozițiile ce prevad dreptul comisiei de ancheta de a cita orice persoana contravin mai multor dispoziții constituționale.

Decizia CC face referire directa la judecatori în sensul ca orice dispoziție regulamentara care ar implica posibilitatea citarii acestora în fața unei comisii de ancheta încalca evident dispozițiile constituționale care stabilesc separația puterilor în stat , independența judecatorilor și supunerea lor numai legii.

Se arata ca rolul de consiliu de disciplina pentru judecatori îl are doar Consiliul Superior al Magistraturii.

CSM subliniaza ca, la momentul pronunțarii deciziei CC, era în vigoare Constituția din 1991, care prevedea rolul de consiliu de disciplina al Consiliului Superior al Magistraturii doar pentru judecatori.

În prezent, Consiliul joaca acest rol atât pentru judecatori cât și pentru procurori, ca urmare a revizuirii legii fundamentale în 2003, precizeaza CSM.

Astfel, prin analogie, argumentele Deciziei Curții Constituționale invocate pentru clarificarea neconstituționalitații dispozițiilor regulamentare care ar permite posibilitatea citarii judecatorilor în fața unor comisii parlamentare de ancheta își produc efectele și asupra procurorilor.

Pentru toate aceste argumente, CSM apreciaza ca prezența procurorilor la Comisia parlamentara de ancheta nu este susținuta de suficiente temeiuri legale care sa asigure și o reala aplicare a principiului separației puterilor în stat.

Mediafax